Undeva, cândva… Robert Doisneau, fotograful Parisului
https://www.ziarulmetropolis.ro/undeva-candva-robert-doisneau-fotograful-parisului/

„Minunile din viata de zi cu zi sunt atât de interesante şi nici un regizor de film nu poate aranja neaşteptatul pe care-l găseşti în stradă” – Robert Doisneau.

Un articol de Petre Ivan|6 martie 2019

Robert Doisneau,  a fost unul dintre cei mai populari şi prolifici fotografi francezi. A început să fotografieze ca amator la vârsta de 16 ani, dupa ce a absolvit École Estienne, unde a învatat tehnicile gravurii.

La sfârşitul anilor ’20 Doisneau a fost desenator în industria de publicitate şi asistent într-un atelier de fotografie. În 1931 a părăsit publicitatea şi a devenit asistentul fotografului modernist André Vigneau.

În timpul celui de-al doilea război mondial a fost înrolat în armata franceză atât ca un soldat cât şi ca fotograf. S-a folosit de abilitatile de desenator şi gravor, falsificând acte pentru Rezistenţa franceză.

După război, s-a alăturat Agenţiei Alliance Photo, apoi Agentiei Rapho, unde a ramas până la sfârşitul carierei, în ciuda invitatiei lui Henri Cartier-Bresson de a se alătura Magnum Photos.

Doisneau a fost contactat de Vogue, pentru a lucra ca fotograf de modă, dar a refuzat, preferând fotografia de stradă. În 1950 a realizat fotografia care l-a făcut celebru, „Le Baiser de l’Hôtel de Ville”, care a devenit un simbol al romantismului parizian.

Foto: Paris – Robert Doisneau

 

01
/10
/15

Între 12 și 18 octombrie, pentru o săptămână întreagă, creativitatea românească devine personaj principal în viaţa Bucureștiului. Cei mai influenți lideri ai industriilor creative din România și Europa de Est întâlnesc antreprenorii inovatori și publicul curios la prima ediție Creative Est.

30
/09
/15

La parterul Muzeului Suțu puteți vedea expoziția de fotografie “Începuturile fotografiei la București. Maeștri și imagini din secolul al XIX-lea”. Povestea unui Bucureşti ce devenea un Mic Paris, alcătuită din cioburi de viaţă, din jurnalele şi memoriile celor care au trăit atunci, începe în 1820 şi are în centru un mecanismul seducător al unei lumi aflate între bal şi teatru.

25
/09
/15

Fundația “Domeniul Otetelișanu”, în parteneriat cu Galeria Danaart și Arts United, anunță vernisajul expoziției “În câmp electric”, eveniment care va avea loc miercuri, 30 septembrie, de la ora 19.00, în Galeria Teatrului Odeon din București (Calea Victoriei 40-42).

18
/09
/15

Pe data de 15 septembrie, în incinta Manasia Hub din Bucureşti, Asociaţia VIRA a dat startul seriei de evenimente culturale desfăşurate sub titulatura „Serile Housing Stories” din proiectul „Case Vii. Diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi”.

08
/09
/15

50 dintre fotografiile premiate la Sony World Photography Awards 2015, cea mai mare competiție de profil din lume, sunt expuse zilele acestea (7-16 septembrie) la Muzeul Țăranului Român. Printre acestea se număra și cele ale fotografilor români Cosmin Bumbuț și Auraș Mihaiu, premiați în competiție

01
/09
/15

Între 10 şi 27 septembrie, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București în parteneriat cu Institutul Polonez din Bucureşti invită bucureștenii să facă un altfel de tur vizual prin Bucureşti, cu ocazia celui mai nou eveniment de la Hanul Gabroveni: expoziția foto NU PARCAȚI! semnată de artista poloneză Maja Demska.

28
/08
/15

Până pe 1 octombrie, în capitală, în primul muzeu privat din România, PostModernism Museum, poate fi văzută expoziţia “De la propaganda politică la baby boom”. Aceasta se opreşte la cinci creatori: Ary Murnu, Jules Perahim, Eugen Taru, Val Munteanu, Nell Cobar, urmărind cariera lor în pictură şi grafică, cu precădere în domeniul ilustraţiei de carte şi al caricaturii.

28
/08
/15

Între 3 și 7 septembrie, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București participă cu proiectul multimedia interactiv FEED ME semnat de artiștii români Saint Machine și Noper la POST CITY – Habitate ale Secolului XXI, Festivalul de artă, tehnologie și societate ARS ELECTRONICA 2015 din Linz.

25
/08
/15

Misterul zâmbetului celebru al Mona Lisei a fost descifrat de o echipă de cercetători din Marea Britanie. Aceştia au analizat o altă pictură realizată de Leonardo da Vinci şi au ajuns la concluzia că maestrul renascentist s-a folosit de o iluzie optică.