-->

V.I.P. – Vin. Intimitate.Poezie la UNDERCLOUD1(5)
https://www.ziarulmetropolis.ro/v-i-p-vin-intimitate-poezie-la-undercloud15/

Ediţia a XV-a a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, ce se va desfăşura între 13-19 iunie 2022, se extinde pe Calea Griviţei, în 7 spaţii creative şi culturale, plus trotuarele dintre UNArte şi MNLR (Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti).

Un articol de Petre Ivan|30 mai 2022

Chiar în spațiul în care se va construi, în curând, G53 – primul teatru construit împreună (Calea Griviței nr. 53), va avea loc, cu susținerea financiară a AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), într-un decor luminat de un sfeșnic cu 12 brațe, începând de luni, 13 iunie 2022, și până sâmbătă, 18 iunie 2022, în fiecare seară, între orele 22.00 – 23.00, un proiect exclusivist, V.I.P. – Vin. Intimitate. Poezie, unde doar 12 spectatori vor putea rezona cu poeziile citite de 6 poeți români contemporani – Nora Iuga (luni, 13 iunie 2022), Dan Mircea Cipariu (marți, 14 iunie 2022), Gabriela Toma (miercuri, 15 iunie 2022), Claudiu Komartin (joi, 16 iunie 2022), Rozana Mihalache (vineri, 17 iunie 2022) și Florin Iaru (sâmbătă, 18 iunie 2022). Amfitrionii proiectului V.I.P. – Vin. Intimitate. Poezie sunt Chris Simion – Mercurian și Dan Mircea Cipariu.

Intrarea la cele 6 evenimente V.I.P. – Vin. Intimitate. Poezie se face numai pe bază de invitații, în limita locurilor disponibile, care pot fi solicitate la adresa de email [email protected] până cel mai târziu vineri, 10 iunie 2022, ora 14.00. Rezervarea locului este confirmată doar după primirea răspunsului de la organizatori.

Programul integral al festivalului poate fi găsit pe www.undercloud.ro.

Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piaţa cerului (1986), Dactilografa de noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoşaţi (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o salcie (2013), ascultă cum plîng parantezele (2016). Volumele sale de proză şi poezie au fost traduse în mai multe limbi. A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Junger, Gunter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Muller etc., dar şi cărţi pentru copii. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich-Gundolf’, oferit de Deutsche Akademie fur Sprache und Dichtung, Darmstadt. La recomandarea preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara şi tînărul (2004, 2012), Săpunul lui Leopold Bloom (2007), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald şi luna verde (2014, 2016) şi Lebăda cu două intrări (2016, 2017), Hipodrom (2020).

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2021, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

Gabriela Toma (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic).

Claudiu Komartin (n. 1983, București) a publicat Păpușarul și alte insomnii (2003, 2007), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021) și 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022). Cărțile sale au fost traduse în germană, sârbă, turcă și bulgară. A mai publicat proză și eseu, iar două texte teatrale i-au fost montate. A tradus cărți de Kurt Vonnegut, Mario Benedetti, Tahar Ben Jelloun, JMG Le Clézio, Georgi Gospodinov.  Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, iar din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher.

Rozana Mihalache poetă, jazz & cats mama. S-a născut într-o zi de joi, 10 noiembrie 1988, la București.  Pînă la 18 ani, a crescut într-un sat nemacondian aflat la 18 km de Capitală. Pînă în prezent, a murit multe morți mici. Din 2009 și pînă în clipa de față a colaborat cu publicațiile: Dilema Veche, Observator Cultural, Jurnalul Național, Revista Cultura,  FilmMenu.  A semnat interviuri cu: Leonard Cohen, Roscoe Beck, Solomon Marcus, Salman Rushdie, Attila Bartis. Tot din 2009 și pînă în prezent îi sînt publicate povestiri pe LiterNet.ro, iar în 2015 intră în antologia ”Literatură Fresh”, publicată sub egida ICR Praga – ”Scriitori LiterNet traduși în cehă”. În 2011 a absolvit Universitatea Națională de Teatru şi Film I.L. Caragiale, Bucureşti | Facultatea de Film, secţia Comunicare Audiovizuală.  Din aprilie 2011, este coordonator artistic al Green Hours jazz&theatre-café … și creator de afișe…și măturător de scenă…și regizor tehnic etc. etc. etc. Din 2016 este director artistic al Green Hours JAZZ Fest. Este asistent coordonator proiect al ”Unfinished Conversations on the Weight of Absence” – participarea României la cea de-a 58-a Expoziție Internațională de Artă: La Biennale di Venezia, 2019. Tot în 2019 (noiembrie) a debutat cu “Sunt aici”, Editura CDPL (Casa de Pariuri Literare), volum de nepoeme – inspirate de Leonard Cohen și ilustrate de Cătălina Flămînzeanu (nominalizare la Premiul ”Mihai Eminescu” – secțiunea Debut). Anul 2020 îi aduce o invitație la ediția a XII-a a Maratonului de Poezie și Jazz, o lectură în cadrul Enjoy Jazz Festival – Heidelberg, Germania, precum și o nouă apariție editorială: volumul colectiv “Izolare forțată” – Casa de pariuri literare. În 2021 coordonează volumul ”Fenomenul Green Hours” și susține sus și tare că ”sexul autorului, la fel ca sexul îngerului, chiar nu contează” în antologia ”În căutarea cititorului pierdut” (ambele editura Casa de pariuri literare). În prezent învață să respire sub apă, fuge de ea însăși, scrie despre jazz & more în “Zile și Nopți” și pregătește lansarea celui de-al doilea volum de (ne)poeme: ”Tu știai că există / O balenă / Solitară / În oceanul Pacific / Al cărei strigăt atinge frecvențe / Atât de înalte / Încât nimeni din specia ei / Nu o poate auzi?”

Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45.

Absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“ București, secția teatrologie (2000) și regie teatru (2005), Chris Simion–Mercurian a publicat zece cărți, printre care Ce ne spunem când nu ne vorbim, 40 de zile, Care dintre noi, În fiecare zi, Dumnezeu se roagă la Mine, Imperativele adolescenței. Cea mai recentă carte a sa – Dicționar de optimisme – a fost publicată în decembrie 2020, primul tiraj fiind epuizat în doar trei săptămâni. Editura Trei a lansat un al doilea tiraj al cărţii, care poate fi cumpărată de pe site-ul edituratrei.ro şi din librăriile din întreaga ţară.

Dăruiește pentru a exista mai departe! – așa am putea descrie într-o singură frază cartea scrisă de Chris Simion – Mercurian. Este primul dicționar în care fiecare dintre noi poate inventa cuvinte și fraze dragi sufletului său. Volumul este un suflu de optimism, încredere și bunătate pentru oricine îl citește și spune lucrurilor pe nume, fără a se ascunde după motto-uri sau experiențe de viață false. “Dicționarul de optimisme l-am scris cât am stat la Sibiel împreună cu Tiberiu, soțul meu, în perioada de lock down, când am simțit că «universul» ne-a tras frâna de mână și ne-a trecut pe modul «avion». Și ce să fac la înălțime și fără semnal? Am început să mă joc. Optimismul este o opțiune. Nu m-am născut optimistă. Am devenit. Am învățat singură că dacă aleg întunericul s-ar putea să nu mai ajung niciodată la lumină. În schimb, dacă aleg lumina…poate am șansa să mă bucur de ea. Încearcă și tu. E un exercițiu bun pentru suflet.” – Chris Simion.

Chris Simion–Mercurian este una dintre cele mai vocale și iubite artiste din generația sa, o personalitate creatoare, originală, inovativă, un spirit viu, explorator, care s-a impus în cultura contemporană prin curaj, forță, pasiune și moralitate. Deși este recunoscută atât național, cât și internațional și deține câteva premii care ar fi putut să îi încurajeze aroganța, Chris își păstrează modestia și își cultivă neîncetat smerenia. Este un om conectat la Univers, un om al unei ere care ar putea începe.

A regizat peste 40 de spectacole de teatru, printre care Oscar și tanti Roz, Maitreyi, Mecanica inimii, Domnul Ibrahim și florile Coranului, Copilul lui Noe, Cu ce vă servesc?, Scaunele și multe altele. A inițiat Festivalul de teatru independent UNDERCLOUD, ajuns la cea de a XV-a ediție. A demarat proiectul Grivița 53 (www.grivita53.ro), de construire a primului teatru privat de la zero. De curând a debutat și în cinematografie, regizând primul său film, Care dintre noi, bazat pe propria experienţă în lupta cu cancerul. Filmul a avut premiera online în noiembrie 2020. Cei care nu au reușit să îl vizioneze atunci au posibilitatea să o facă pe 15 iunie 2022, la ora 21, în cadrul UNDERCLOUD1(5), pe terasa J’AI Bistrot. Vezi program www.undercloud.ro

13
/02
/26

În Anul Constantin Brâncuși (instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului), Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și Artmark lansează proiectul cultural „Tu ești Brâncuși!”: o intervenție artistică ce recreează celebra „Poartă a Sărutului” la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță.

13
/02
/26

Din 2002, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști” a devenit un simbol al solidarității în comunitatea teatrală românească, un apel la unitatea de breaslă, marcând luna martie ca un moment al legăturii umane autentice între cei care dau viață teatrului. Artistul Dragoș Buhagiar a transformat în mod emblematic această idee prin imaginea mâinilor împletite, simbol al protecției și sprijinului reciproc.

12
/02
/26

Dragostea – marcată în luna februarie atât prin tradiționalul nostru Dragobete, cât și prin sărbătoarea internațională de Valentine’s Day – va fi celebrată de Big Band-ul Radio România prin concertul „electrizant” intitulat „Love Around the World”. Prezentat joi, 19 februarie 2026 (de la 19.00), evenimentul o va avea ca invitată specială pe Alice Francis (Germania).

11
/02
/26

Pentru prima dată în România, legendarul brand britanic Ministry of Sound aduce pe scenă, în 2026, spectaculosul său concept global: Ministry of Sound Classical. Pe 12 decembrie 2026, începând cu ora 19:00, Romexpo – Pavilionul B se va transforma într-un adevărat templu al muzicii dance, unde energia cluburilor emblematice se va întâlni cu forța unei orchestre simfonice.

10
/02
/26

Într-o serie de evenimente dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Galeriile Artmark propun o întâlnire valoroasă cu opera artistului. În cadrul Licitației de Artă Postbelică și Contemporană stabilită chiar în data de 19 februarie, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, se află și o lucrare „de atelier” a celebrului sculptor, cu o proveniență foarte importantă din punct de vedere istoric — colecția Ion Alexandrescu.

10
/02
/26

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS), Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) derulează un parteneriat prin care își propun să creeze punți între teatru și domeniul sănătății mintale.

10
/02
/26

După un debut care a atras peste 80 de invitați din 12 țări și mai bine de 5 000 de participanți în cele 4 zile de evenimente, NOD - International Literary Rights Festival se pregătește pentru cea de-a doua ediție care va avea loc și anul acesta în ultimul weekend al lunii septembrie, la Brașov.

09
/02
/26

Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, organizează „Retrospectiva anului editorial românesc 2025”, eveniment online ajuns la a patra ediție.

09
/02
/26

Pianistul italian Giuseppe Guarrera, laureat al mai multor distincții internaționale importante, printre care premiile la concursurile Cleveland – S.U.A. (2024), Rubinstein – Israel (2023) și Montréal – Canada (2017), este invitat special la Sala Radio. Vineri, 13 februarie 2026 (19.00), alături de Orchestra Naţională Radio și sub bagheta apreciatului dirijor John Axelrod, Giuseppe Guarrera va interpreta una dintre cele mai emoționante partituri din repertoriul pianistic: Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de Ceaikovski.

06
/02
/26

În perioada 10–23 februarie 2026, Institutul Cultural Român organizează la sediu o amplă expoziție de sculptură realizată în cadrul ediției a VI-a a „Lunii Brâncuși”, proiect inițiat și coordonat de Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala de Sculptură București. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 10 februarie, ora 18.00. Intrarea este liberă.

06
/02
/26

Teatrul Grivița 53 își continuă parcursul artistic și inaugurează Sala Studio, cu premiera “Fade to Grey”, după ce, în luna decembrie a anului trecut, a inaugurat sala mare, cu spectacolul “5+3=9”. Fade to Grey deschide a doua scenă a Teatrului Grivița 53 și totodată programul “Rezidențe internaționale”.

05
/02
/26

Noul lungmetraj semnat de regizorul român Tudor Giurgiu, 3 zile în septembrie, a avut premiera mondială marți, 3 februarie 2026, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), unul dintre cele mai importante festivaluri de film din Europa. Titlul a fost selectat în secțiunea Limelight, dedicată autorilor consacrați și celor mai recente producții ale acestora.

05
/02
/26

Miercuri, 11 februarie 2026, ora 19.00, aveți ocazia de a-l aplauda la Sala Radio pe cunoscutul violonist francez David Grimal, care, alături de Orchestra de Cameră Radio, propune publicului un program atractiv. Seara se va deschide cu Mica simfonie pentru suflători semnată de Charles Gounod, o lucrare de o eleganță rafinată și una dintre cele mai importante creații din repertoriul romantic francez pentru ansamblu de suflători.