Vaticanul sărbătoreşte 500 de ani de la inaugurarea Capelei Sixtine
https://www.ziarulmetropolis.ro/vaticanul-sarbatoreste-500-de-ani-de-la-inaugurarea-capelei-sixtine/

La aniversarea a exact 500 de ani de la inaugurarea Capelei Sixtine, miercuri, la ora locală 18:00, în Capela Sixtină, Papa Benedict al XVI-lea va prezida celebrarea unei slujbe, informează miercuri mass media din Italia.  Capela Sixtină, inaugurată la 31 octombrie 1512 de Papa Iulius al II-lea, îşi ia numele de la Papa Sixtus al […]

Un articol de Andrada Văsii|31 octombrie 2012

La aniversarea a exact 500 de ani de la inaugurarea Capelei Sixtine, miercuri, la ora locală 18:00, în Capela Sixtină, Papa Benedict al XVI-lea va prezida celebrarea unei slujbe, informează miercuri mass media din Italia.

 Capela Sixtină, inaugurată la 31 octombrie 1512 de Papa Iulius al II-lea, îşi ia numele de la Papa Sixtus al IV-lea, Suveran Pontif între anii 1471 şi 1484, care a iniţiat construirea acesteia peste o altă capelă, Cappella Magna, o structură de origine medievală.

Capela Sixtină este una dintre cele trei capele papale din Palatul Apostolic din Vatican şi este dominată de fresca „Judecata de Apoi”, capodoperă a lui Michelangelo, realizată între 1508 şi 1512, în numai patru ani, în care a pictat o suprafaţă de peste o mie de metri pătraţi.

Servindu-se de extraordinarele sale capacităţi artistice, Michelangelo a transpus în forme vizibile frumuseţea şi demnitatea omului.

Universul cromatic şi viziunea creştină a marelui artist au făcut din Capela Sixtină un veritabil „Sanctuar al teologiei trupului, un spaţiu în care toate conduc spre conştientizarea prezenţei lui Dumnezeu”, observa în 1994 Papa Ioan Paul al II-lea.

„Fiecare dintre noi trebuie să se raporteze la Hristos, conştient fiind că va trebui să dea socoteală de ceea ce a făcut în viaţă”, spusese Benedict al XVI-lea în 2005, la prima Liturghie ţinută în Capela Sixtină, după alegerea sa ca nou Suveran Pontif.

Capela Sixtină este locul în care se desfăşoară conclavul cardinalilor, în cadrul căruia au loc deliberările şi votările pentru alegerea unui nou Pontif.


Cea mai faimoasă capelă din lume este vizitată în fiecare an de peste cinci milioane de persoane, circa 20.000 pe zi.

 

Sursa: Agerpres

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

24
/04
/23

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, se întoarce la cea de-a XVII-a ediție în Sala Mare a Teatrului Național ,,I. L. Caragiale’’ din București. Evenimentul organizat pe 25 aprilie va fi prezentat, în premieră, de duo-ul format din actrița și scenarista Lia Bugnar și actorul Marius Manole.

24
/04
/23

„Nu-i stradă pe lume mai chinuită, mai muncită, mai mişcătoare în silinţele ei de a face din atâtea contraste puţintică armonie. Şi poate nu-i stradă care să închege în atare măsură gândurile unui popor. Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru.”

21
/04
/23

Despre Corina Sîrghi, cea care și-ar fi dorit să se nască în Sicilia, cea care crede că zambilele miros a un nou început, cea care are o slăbiciune pentru cuvântul „șarlatan“, Corina care bea prosecco și care ar întinde mese de dimineața până seara. Despre ea și despre alfabetul vieții ei, în rândurile următoare.

21
/04
/23

Ultima săptămână a lunii aprilie aduce pe scena Operei Naționale București titluri de operă și balet din repertoriul clasic universal precum „Nabucco" de Giuseppe Verdi, „La Bohème" de Giacomo Puccini, „Raymonda" de Alexander Glazunov și „La Traviata" de Giuseppe Verdi, dar și o seară de lieduri intitulată „Moşteniri muzicale" închinată compozitorului Marțian Negrea.