Venus din Milo, reprezentarea unei prostituate?
https://www.ziarulmetropolis.ro/venus-din-milo-reprezentarea-unei-prostituate/

Celebra statuie Venus din Milo ar putea fi reprezentarea unei prostituate, se afirmă într-un studiu realizat recent de o artistă şi scriitoare din Statele Unite ale Americii.

Un articol de Petre Ivan|14 mai 2015

Venus din Milo, descoperită în urmă cu peste 200 de ani pe insula grecească Milos, este una dintre cele mai cunoscute statui din lume, însă poziţia mâinilor ei (care lipsesc) a rămas un mister până în zilele noastre.

Cercetătorii au spus de-a lungul anilor că renumita statuie, care o reprezintă pe Afrodita, zeiţa frumuseţii, ţinea în trecut în mâini o oglindă, o lance sau un măr.

O nouă teorie dezvoltată de o scriitoare americană pare să confirme însă faptul că Afrodita ar fi ţinut în mână un fus.

Un designer din San Francisco a recreat sculptura, cu ajutorul unei imprimante 3D şi pe baza unui mulaj din 1850, sub forma unei femei care toarce – o activitate foarte populară în rândul prostituatelor aflate în aşteptarea clienţilor, în Grecia Antică.

Elizabeth Wayland Barber a sugerat în cartea ei din 1994 “Women’s Work: The first 20.000 years” că Afrodita ar fi putut să ţină într-o mână un fus, relatează scriitoarea Virginia Postrel.

Teoria potrivit căreia zeiţa frumuseţii ar fi efectuat o muncă de rând a fost propusă prima dată în anii ’50 de un expert, care a remarcat faptul că poziţia lui Venus din Milo este similară cu poziţiile altor statui care ţin un fus între mâini şi cu imaginile unor femei care torc, pictate pe vase din ceramică.

Elizabeth Wayland Barber spunea că statuia, expusă în muzeul Luvru din Paris, ţinea în trecut fire de bumbac în mâna stângă şi un fus mare – o poziţie comună pentru multe reprezentări ale femeilor în 100 î.e.n, anul în care statuia a fost realizată.

Vasele din Grecia Antică prezintă adeseori prostituate care torc, o activitate care le ţinea ocupate în timp ce îşi aşteptau clienţii.

Foto: Venus din Milo – wikipedia

11
/03
/13

Mobilă de artă a devenit un simbol al bunului gust, iar Fabrica de mobilă SIMEX se asigură că fiecare cumpărător poate lua un produs mobilier de artă în casa sa.

04
/03
/13

Ideea în jurul căreia se construiește conceptul ART HUB este aceea de spațiu multifuncțional oferit spre utilizare unui număr mare de persoane din domeniul artelor, managementului cultural, publicității și comunicării. Totodată, ART HUB este locul unde timpul poate fi petrecut în mod creativ și plăcut, un spațiu de întâlnire, lucru sau relaxare destinat oamenilor ce activează în domenii artistice […]

01
/03
/13

Bucureşti, 27 februarie 2013, CREATIVE ARTS (www.creativearts.ro) organizează duminică, 3 martie a.c., începând cu ora 13:00, la Caffé D`Arthé (Bucureşti, Str. Popa Nan, nr. 7) un atelier de personalizat colanţi.  Cu ajutorul trainerilor Creative Arts veţi da un suflu nou ciorapilor şi colanţilor dumneavoastră printr-un atelier. Urban Legs reprezintă cel de-al şaptelea atelier din platforma […]

25
/02
/13

În perioada 20 iunie 2012- 24 februarie 2013, la Muzeul Naṭional de Artã al României a avut loc expoziṭia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX.   Cabinetul de desene şi gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României a prezentat expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI […]

25
/02
/13

Pânã la data de 26 mai 2013, doritorii vor putea vizita la MNAR expoziṭia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului.   Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului. Expoziţia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a […]

22
/02
/13

În februarie, Muzeul Național de Artă al României reia seria programelor pentru adolescenți cu o serie de întâlniri în expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului, sub semnul poveștilor nebănuite din spatele operelor de artă.   “Realitatea din spatele imaginii”   Exista oare noțiunea de modă acum 500 de ani?  Și daca da, cum foloseau Neagoe Basarab […]