-->

Viață de regină – comploturi, trădări, decapitări
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-de-regina-comploturi-tradari-decapitari/

CRONICĂ DE FILM Fără a fi inovator, „Mary Queen of Scots” (2018), debutul regizoarei britanice Josie Rourke, are farmec în special prin confruntarea pe care o pune în scenă între două rivale, Maria Stuart, regina Scoţiei, şi regina Elisabeta I a Angliei, jucate de două tinere staruri: Saoirse Ronan şi Margot Robbie.

Un articol de Ionuţ Mareş|30 ianuarie 2019

Sunt ușor de înțeles motivele pentru care scriitori și cineaști din generații succesive au fost interesați de povestea Mariei Stuart, regina Scoției la mijlocul secolului al XVI-lea.

Un destin transformat în legendă, până în punctul în care de fiecare dată evenimente istorice documentate sunt amestecate cu elememente ficționale.

Ciocnirea dintre catolicismul său și protestantismul dominant în Scoția, locul natal în care a revenit în 1560 după educația și experiența din Franța, unde a fost căsătorită cu moștenitorul tronului.

Contrastul dintre spiritul său libertin, pe de o parte, și normele sociale conservatoare și datoria de conducătoare, de cealaltă parte.

Dar mai ales confruntarea, de la distanță, între ea și regina Elisabeta I a Angliei, temătoare că nou-venita i-ar putea uzurpa tronul.

Pe o astfel de tensiune se construiește „Mary Queen of Scots” (2018), film al unei regizoare aflate la debut în cinema și care vine dinspre teatru, Josie Rourke. Scenariul este scris de Beau Willimon, după un roman de John Guy, „Queen of Scots: The True Life of Mary Stuart”.

Scheletul dramaturgic al filmului este relația imprevizibilă dintre Maria Stuart, portretizată ca tânără, frumoasă și ambițioasă, trăsături pe care Saoirse Ronan le interpretează cu dezinvoltură, și Elisabeta I, descrisă ca invidioasă, temătoare și tot mai bolnavă, într-un rol de contre-emploi pentru Margot Robbie.

O relație care implică uneori alianțe și apropieri conjuncturale, alteori suspiciuni și comploturi.

O rivalitate în care respectul reciproc este mereu subminat de dorința sau nevoia de dominație și putere.

Așa cum se știe, Maria Stuart a sfârșit executată – i s-a tăiat capul, după ce fusese înlăturată de pe tron și se refugiase chiar în Anglia, inițial sub protecția chiar a reginei Elisabeta I.

Cu fragmente din acest moment dramatic, pus în scenă cât mai grandios, începe filmul. Iar secvența este reluată spre final, în deplina ei desfășurare, după ce am asistat la evenimentele care au marcat traseul complicat al reginei scoțienilor.

Decupajul mizează mult pe secvențe de interior, în care discuțiile despre putere (planuri, strategii, trădări) sau scene de răzbunări violente sunt alternate cu momente de intimitate, toate în penumbra din saloanele castelelor.

Regia lui Josie Rourke nu este una inventivă: sunt ușor de recunoscut o serie de imagini des întâlnite în producții care au ca fundal trecutul îndepărtat al provinciilor Regatului Unit, începând cu peisajul – dealuri acoperite de un cer plumburiu.

Însă această lipsă a stridențelor face ca narațiunea să curgă limpede, astfel că spectatorul poate fi atras cu ușurință în această poveste de rivalitate între două femei puternice.

Rating: 3 stele din 5

Filmul a intrat în cinematografe la 25 ianuarie, fiind distribuit de Ro Image 2000.

26
/01
/26

După un parcurs spectaculos la festivaluri internaționale, Sorella di Clausura ajunge în cinematografele din România pe 6 martie. Actrița Katia Pascariu a primit premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună interpretare la Locarno, în timp ce regizoarea Ivana Mladenović a câștigat Trofeul Heart of Sarajevo pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Sarajevo.

16
/01
/26

Programul primelor săptămâni va include filme de ficțiune și documentare în premieră, cu un palmares important de premii la festivalurile de profil, dar și o seară dedicată filmelor regretatului regizor Cristian Nemescu și o retrospectivă a primelor filme regizate de Corneliu Porumboiu.

17
/12
/25

„Still Nia”, regizat de Paula Oneț, este un film-portret profund personal, un film-călătorie în teritoriul fragil al memoriei corporale. Între documentar și poezie vizuală, filmul își găsește forța în povestea Ștefaniei – Nia, numele de alint pe care părinții i l-au dat în copilărie –, care începe să-și deschidă trecutul ca pe o rană veche, dar încă vie.

25
/11
/25

Institutul Cultural Român de la Londra se alătură Festivalului de Film Românesc din Regatul Unit, un demers care reafirmă vizibilitatea cinematografiei românești în spațiul cultural britanic. Ediția de anul acesta se va desfășura între 27 noiembrie și 1 decembrie 2025, la Londra și Colchester, într-un cadru simbolic, apropiat Zilei Naționale a României. Ediția de la Londra și Colchester onorează moștenirea culturală lăsată de inițiatoarea festivalului, Ramona Mitrică.

25
/11
/25

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografe a filmului Sirāt, regizat de Oliver Laxe și distins cu Premiul Juriului la Cannes 2025. Primit cu entuziasm de criticii și spectatorii din toată lumea, filmul este și propunerea Spaniei la Oscarurile din 2026 pentru categoria „Cel mai bun film internațional”.

31
/10
/25

O Românie săracă, gri, needucată, cu oameni triști, chinuiți, lipsiți de perspective, o Românie întunecată, cu case dărăpănate și camere urâte și reci, o Românie pe care, deși e absolut reală, ne place mai degrabă s-o ignorăm, să ne prefacem că nu există...

23
/10
/25

De 16 ani, Les Films de Cannes à Bucarest aduce filmele care au impresionat pe Croazetă — acelea care te fac să gândești, să simți și, uneori, să-ți schimbi felul în care privești lumea.

21
/10
/25

Ambasada Peru în România și Institutul Cervantes din București organizează o serie de patru proiecții de filme peruane – o proiecție pe săptămână, joia, începând cu 23 octombrie. Evenimentul se înscrie în demersul de promovare a culturii și artei peruane, care a debutat cu expoziția Migrantes/Migranți de Issa Watanabe, una dintre cele mai renumite ilustratoare peruane, expoziție deschisă până pe 13 decembrie, la Institutul Cervantes din București.