Viaţa românească – 110 ani de la apariţie, expoziţie cu documente inedite
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-romaneasca-110-ani-de-la-aparitie-expozitie-cu-documente-inedite/

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi organizează expoziţia Viaţa românească – 110 ani de la apariţie, ce valorifică patrimoniul MNLRI şi extraordinara colecţie a istoricului literar Nicolae Scurtu. Vor fi expuse în premieră documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria noastră literară, de la scrisori şi fotografii la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită.

Un articol de Petre Ivan|23 martie 2016

Expoziţia reconstituie şi evidenţiază momentele prin care a trecut cunoscuta revistă literară şi ştiinţifică, în existenţa ei ieşeană: martie 1906 – iunie 1916, martie 1920 – decembrie 1929, până la mutarea redacţiei la Bucureşti, începând cu ianuarie 1930.

Expoziţia cuprinde o bogată corespondenţă inedită a membrilor redacţiei „Vieţii româneşti”: Mihail Ralea, Octav Botez, Mihail Sadoveanu, Lucia Mantu, Păstorel Teodoreanu. G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti ş.a. Printre altele, este expus în premieră un exemplar din „Larousse médical illustré” (ediţia din 1925), care a aparţinut lui G. Topîrceanu, cu sublinieri ale acestuia din anii de boală. La pagina 513, Topîrceanu sublinia în creion roşu, bolile ficatului, între care şi ciroza hepatică (boala care l-a răpus la 7 mai 1937).

Colecţia de fotografii, cu multe rarităţi prezentate pentru prima dată publicului, îi reprezintă pe întemeietorii revistei (Constantin Stere, Paul Bujor, Garabet Ibrăileanu), pe unii membri ai redacţiei şi pe o parte dintre numeroşii colaboratori, nume care au rămas în istoria literaturii române. Un spaţiu generos îi este dedicat lui Garabet Ibrăileanu, adevăratul spiritus rector al „Vieţii româneşti”.

Păstorel Teodoreanu către Ion Pillat - pag. 1 şi 7

Păstorel Teodoreanu către Ion Pillat – pag. 1 şi 7

Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri, 25 martie 2016, cu începere de la ora 17:30. Tot vineri, de la ora 18:00, la parterul Muzeului „Vasile Pogor” va avea loc şedinţa a XXI-a din seria nouă a Prelecţiunilor Junimii, cu titlul „O instituţie naţională – Viaţa românească”. Prelector va fi istoricul literar Nicolae Scurtu.

Expoziţia temporară „Viaţa românească – 110 ani de la apariţie” poate fi vizitată în perioada 25 martie – 25 mai la Muzeul „Vasile Pogor”, de marţi până duminică, în intervalul orar 10-17:00.  Curator: Lăcrămioara Balint

Consultant ştiinţific: prof. dr. Nicolae Scurtu

01
/08
/15

Humanitas Multimedia vă invită marți, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.