VIDEO Coregraful Gheorghe Iancu: „Aripile mi s-au întins şi am început să zbor… singur“
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-coregraful-gheorghe-iancu-aripile-mi-s-au-intins-si-am-inceput-sa-zbor-singur/

Marele dansator şi coregraf Gheorghe Iancu aduce în faţa publicului bucureştean un spectacol de balet ce şi-a lăsat puternic amprenta în sufletul, dar şi în cariera sa artistică: „Lacul lebedelor“, de Piotr Ilici Ceaikovski.

Un articol de Andrada Văsii|19 iunie 2013

Marele dansator şi coregraf Gheorghe Iancu aduce în faţa publicului bucureştean un spectacol de balet ce şi-a lăsat puternic amprenta în sufletul, dar şi în cariera sa artistică: „Lacul lebedelor“ de Piotr Ilici Ceaikovski.

La o distanţă de cinci ani de la naşterea spectacolului, Gheorghe Iancu îşi continuă visul la Opera Naţională Bucureşti, prin punerea în scenă a acestuia, cu o nouă companie de balet a teatrului liric.

Mii de spectacole. Sute de interpretări memorabile. Zeci de puneri în scenă. Toate acestea prin „Lacul lebedelor“, izvorul fascinaţiei coregrafului Gheorghe Iancu. Lumea de vis a lebedelor albe se dezvăluie la Opera Naţională Bucureşti în 21, 23, 26, 29 iunie (ora 19.00). 

Mai jos puteți citi interviul acordat de Gheorghe Iancu Operei Naţionale Bucureşti, în timpul pregătirii spectacolului. 

În „Lacul lebedelor“, spectacol în regia şi adaptarea dumneavoastră coregrafică, există constant o întrepătrundere între realitate şi vis, ceea ce conferă o notă de suprarealism. Ce a determinat această alegere de stil sau, mai degrabă, de stare?

Gheorghe Iancu: De la vârsta de nouă ani am văzut toate reprezentaţiile acestui spectacol, am crescut şi am visat cu „Lacul lebedelor“. Nu ştiu ce mă fascina… poate măiestria coregrafului Oleg Danovski, dansatorii sau toate impreună. În momentul în care mi s-a cerut să reiau spectacolul în coregrafia mea, m-am gândit mult la ideea care să-l diferenţieze de versiunea maestrului Danovski, care era una splendidă. Deci pentru mine a fost un examen foarte greu. Cheia am gasit-o în VIS. Mai mult, eu sunt un mare admirator al suprarealismului în artă şi visez foarte mult.

30 de ani pe scenă

Aţi dansat mai bine de treizeci de ani în spectacole, de la clasic la modern, pe cele mai importante scene ale lumii. Cum simţiţi astăzi presiunea gleznelor prea încordate?

G.I.: Nu-mi amintesc vreo zi în care să mă fi ridicat din pat şi să nu mă fi durut ceva. De mic copil m-a durut corpul tot timpul şi cred că asta se întâmplă cu toţi balerinii, dar dansul îmi ia orice durere. Este arta care îmbină muzică, cuvânt, expresie şi culoare, o artă complexă care te poate emoţiona şi care te poate face să visezi în mod divers faţă de alte manifestări artistice.  Şi oricum, România este o ţară cu tradiţie în dans, care nu trebuie pierdută, iar publicul are o responsabilitate în acest sens, fiindcă fără public se pierde arta.

Dar fără durere nu se ajunge la perfecţiune. Când a devenit Gheorghe Iancu celebru? Care a fost contextul?

G.I.: Au fost mai multe etape. Nu am descoperit acest lucru de pe o zi pe alta. În primul rând au fost maeştrii mei de balet care mi-au oferit încredere şi m-au făcut să mă gândesc profund la faptul că am talent şi că acesta nu trebuie irosit. Deja la 18 ani, după doar şase luni de muncă în teatru (n.r. Opera Naţională Bucureşti), maestrul Oleg Danovski m-a distribuit în trei roluri principale. Au urmat spectacolele în străinătate şi am întâlnit-o marea balerină Carla Fracci, care mi-a oferit acelaşi credit şi cu care am dansat în toate marile teatre din lume. Acolo aripile mi s-au întins şi am început să zbor ….. singur.

Imaginația este nativă

Coregraful şi regizorul Gheorghe Iancu au crescut odată cu dansatorul. Cine şi, în ce fel, a sădit în dumneavoastră sămânţa improvizaţiei?  

G.I.: Sămânţa imaginaţiei cred că este din naştere. De mic copil am visat, doar în sala de balet eram disciplinat. Dar cum ieşeam din sală mă uitam după bondari, la flori, la cer, la oameni, deci tot ce este imaginaţie şi vis fac parte din fiinţa mea. La capitolul improvizaţie am facut şcoală. Am studiat dans modern cu doamna Miriam Răducanu, care m-a învăţat ce înseamnă să improvizezi, deci a-ţi imagina la un nivel cultural foarte înalt.

Ce sfaturi aveţi pentru tinerii balerini?

G.I.: În balet nu există scurtături. De obicei există nişte etape ca să ajungi sus. Pe tinerii balerini i-aş sfătui să aibă încredere în ei, iar munca este implicită. Mai mult, să aibă speranţă fiindcă la rândul lor pot întâlni persoane potrivite la timpul potrivit, aşa cum mi s-a întâmplat şi mie. Nu-i pentru toţi la fel, aşa este în viaţă.

Foto credit: captură video „Interviu-Gheorghe Iancu“

05
/12
/23

„O, ce veste minunată!”, „La Vitleem colo-n jos”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Have Yourself a Merry Little Christmas” sau „Noël”? Cele mai frumoase și mai îndrăgite colinde românești, dar și cântece internaționale de Crăciun vor răsuna pe scena Sălii Radio în luna decembrie, în cadrul a patru concerte extraordinare.

05
/12
/23

Dacă printre dorințele pe care vi le stabiliți pentru Noul An se numără mai multe momente de relaxare și seri petrecute cu cei dragi ascultând muzică bună, atunci o idee perfectă ar fi noile abonamente sau bilete la Sala Radio, pentru concertele din perioada ianuarie-martie 2024!

04
/12
/23

Începutul lunii decembrie aduce primele concerte din turneul de lansare al noilor albume Alternativ Quartet — Deocamdată suntem / Departe de solstiţiu. Acestea vor avea loc pe 5 decembrie la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, pe 8 decembrie la Palatul Culturii din Iaşi, şi pe 14 decembrie la Casa Tranzit din Cluj-Napoca.

04
/12
/23

Turneul Național ”Duelul Viorilor” a început cu un concert sold out la Ateneul Român din București. În fața unei săli arhipline, violoniștii Liviu Prunaru, din echipa Stradivari și Gabriel Croitoru, din echipa Guarneri, arbitrați de pianistul Horia Mihail, au susținut sâmbătă, 3 decembrie, prima rundă din Duelul Viorilor.

04
/12
/23

Începutul ultimei luni a anului aduce pe scena operei din București un spectacol al Studioului Experimental în Artele Spectacolului Muzical ,,Ludovic Spiess” (DescOperă La Traviata), conferințele operei (Scena Gândirii îl va avea ca invitat pe președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop), două titluri de operă (La Traviata de Giuseppe Verdi și Lohengrin de Richard Wagner) și un balet (Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski).

20
/11
/23

Vineri, 24 noiembrie 2023 (de la 19.00) veți asculta la Sala Radio una dintre creațiile muzicale religioase care s-au bucurat de un mare succes în sec. XIX: Stabat mater, lucrare semnată de ROSSINI, marele compozitor italian cunoscut mai ales pentru operele sale, printre care celebrele Il barbiere di Siviglia (Bărbierul din Sevilla) sau La Cenerentola (Cenușăreasa).

20
/11
/23

Vineri, 1 decembrie, de la ora 18:30, vă propunem Concertul Extraordinar de Ziua României, o punte între generații, eveniment în cadrul căruia soliști ai Operei Naționale București vor interpreta arii, lied-uri și duete din creația românească alături de tinerii membri ai Studioului Experimental în Artele Spectacolului Muzical ,,Ludovic Spiess”, acompaniați la pian de către Luminița Berariu și Bogdana Grecova.