În perioada 13-16 noiembrie, Institutul Cervantes, în colaborare cu BIEFF / Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti şi cu Cinemateca Română, organizează, la Cinema Union, o serie de filme care prezintă unele dintre cele mai reprezentative creaţii ale artiştilor selectaţi pentru programul „Viziuni contemporane”.
Un articol de Liliana Matei|7 noiembrie 2025
Cele patru programe de referință cuprind artiști care au participat la acest proiect curatoriat de Playtime Audiovisuales pentru Instituto Cervantes ajungând astfel la publicul din întreaga lume.
Fiecare sesiune tematică din program va beneficia de o scurtă prezentare realizată de Oana Ghera, director artistic al BIEFF.
Filmele vor rula în versiune originală în limba spaniolă, cu traducere în română și în engleză.
Biletele pot fi achiziționate de la casieria cinematografului sau online: https://eventbook.ro/hall/cinema-union
Proiectul „Viziuni contemporane” s-a născut din dorința de a crea un spațiu de expoziție permanent dedicat audiovizualului contemporan spaniol, care să vină în întâmpinarea noilor talente recunoscute la nivel internațional, dar ale căror lucrări nu aveau suficientă vizibilitate. Astfel, creațiile care corespundeau ideii de „contemporan” nu doar din punct de vedere cronologic, ci și prin propunerile care se îndepărtează de formatele comerciale, mizând pe angajamentul față de subiectul tratat și pe o abordare neconvențională, și-au găsit locul în cadrul DA2 – Domus Artium 2002, Centrul de Artă Contemporană din Salamanca, un spațiu expozițional care promova audiovizualul internațional și găzduia cicluri dedicate artiștilor audiovizuali contemporani, prezentate în format expozițional și însoțite de resurse explicative și masterclass-uri deschise publicului larg. Programul cuprindea lucrările unor artiști consacrați, dar și ale unor artiști aflați la început de carieră — pentru care participarea la „Visiones Contemporáneas” a reprezentat prima expoziție.
„În selecția artiștilor și lucrărilor, am căutat hibridizarea genurilor și formatelor, abordând mediul audiovizual din perspective alternative: videoartă, eseu cinematografic, performance audiovizual, videodans, documentar antropologic, cinema de apropriere, videoclip și, în general, orice propunere care se îndepărtează de canoanele tradiționale. A participat un număr de treizeci și trei de artiști, cu o frecvență de trei expoziții pe an și o durată aproximativă de patru luni pentru fiecare expoziție, până în decembrie 2023. Temele și subiectele abordate sunt variate, bazate în principal pe realitatea socio-politică: feminismul și lupta împotriva inegalităților, preocuparea pentru schimbările climatice și ecologie, asediul turiștilor, noile moduri de a relaționa cu mediul rural și tradițiile, precaritatea muncii, migrația și colonialismul.
Propunerile curatoriale se remarcă printr-un angajament formal și prin asumarea unor riscuri estetice și conceptuale. Un alt aspect relevant este coexistența formatelor. În plin secol XXI, videoclipul digital a fost protagonistul principal al proiectului, însă s-a lucrat și cu format analogic și peliculă — în special pe 16mm și super-8. La acestea se adaugă filmele realizate cu telefonul mobil, lucrările bazate în întregime pe reciclarea unor arhive audiovizuale sau online, cu imagini generate virtual. În acești zece ani, nu s-a transformat doar producția, ci și felul în care aceste formate sunt vizionate și consumate, muzeul și centrele sau instituțiile culturale rămânând printre puținele locuri unde se pot viziona lucrări alternative, în afara circuitului comercial și a normelor formale impuse de platformele online: un refugiu pentru practica artistică a audiovizualului.” (Natalia Piñuel Martín și Enrique Piñuel Martín (Playtime Audiovisuales) coordonează proiectul Visiones Contemporáneas.)
Programul pe zile:
Joi, 13 noiembrie, ora 20.00 – COREGRAFII ALE IMAGINII
Această serie explorează granițele dintre artele spectacolului, cinematografie și coregrafia extinsă, alături de patru artiști care cercetează modalități de a transpune în limbajul filmic diverse dispozitive performative. Ei lucrează cu noi moduri de percepție, solicitând complicitatea spectatorului.
Vineri, 14 noiembrie, ora 20.00 – CARTOGRAFII ALE MEMORIEI
Programul parcurge trăirile personale ale autorilor, precum și referințele, relațiile și cotidianul care le modelează viața și creația, relatând totodată povești mai puțin cunoscute din mediul lor, povești legate de politica și memoria istorică a unei țări întregi, și cu ajutorul cărora se poate țese o memorie a personajelor.
Sâmbătă, 15 noiembrie, ora 20.00 – NATURI MOARTE
Natura moartă și genul „bodegon” au fost intens explorate în pictură în epoca barocului. Liniștea aparentă și detaliile minuțioase serveau drept metaforă a societății din acea perioadă. Poporul, mediul rural, diferitele posibilități de mișcare și noile coduri ale imaginii transformă acest program într-un exemplu de Natură Vie, care, în epoca contemporană a audiovizualului, abordează aceste teme dintr-o nouă perspectivă. Patru propuneri cu un pronunțat ton liric și poetic, o călătorie onirică ce solicită complicitatea celui aflat de partea cealaltă.
Duminică, 16 noiembrie, ora 19.30 – UN ANGAJAMENT POLITIC
Cele patru lucrări care alcătuiesc acest program explorează dimensiunea politică, socială și economică, abordând, dintr-o perspectivă critică și istorică, apropiată de practica non-ficțiunii și a filmului documentar, teme precum mișcarea feministă, precaritatea muncii, migrația și regimurile autoritare.
Prezentări ale filmelor:
Joi, 13 noiembrie, ora 20.00 – COREGRAFII ALE IMAGINII
„Aloma i Mila” de Tuixén Benet, 2020, 40’
În „Aloma i Mila”, primul său film de acțiune, regizoarea Tuixén Benet integrează experiența sa de coregrafă și dansatoare. Protagonistele sale se exprimă nu doar prin dialoguri, ci și prin mișcare și gesturi. Aloma și Mila sunt interpretate de Ángela Boix și Andrea Just, două dintre colaboratoarele frecvente ale regizoarei. Personajele lor sunt inspirate din două eroine ale literaturii catalane contemporane: Mila, creată în 1905 de Víctor Catalá, pseudonimul scriitoarei Caterina Albert, din romanul Solitud, și Aloma, care dă titlul romanului omonim scris de Mercè Rodoreda în 1936. Acțiunea se desfășoară vara, în atmosfera kitsch din Marina D’Or, celebra stațiune construită în anii ’80 pe coasta levantină. Este un elogiu adus prieteniei, așa-numitei „sisterhood”, dar și procesului de construire a identității personale. Poveștile lui Tuixén Benet sunt despre ea însăși, despre prietenele ei și despre nevoia femeilor de apartenență. N
