Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” găzduieşte miercuri lansarea unor volume dedicate restaurării şi conservării patrimoniului naţional. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de Biroul relaţii publice al muzeului, primul volum este dedicat şcolilor Spiru Haret, cartea dorindu-se nu numai prezentarea proiectului de cercetare al Muzeului Satului, ci şi un remember privind o mare personalitate creatoare. […]
Un articol de Andrada Văsii|31 octombrie 2012
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” găzduieşte miercuri lansarea unor volume dedicate restaurării şi conservării patrimoniului naţional.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de Biroul relaţii publice al muzeului, primul volum este dedicat şcolilor Spiru Haret, cartea dorindu-se nu numai prezentarea proiectului de cercetare al Muzeului Satului, ci şi un remember privind o mare personalitate creatoare.
În tematica privind organizarea părţii de sud a Muzeului Satului, ca un nou ‘muzeu’ ce respectă în cea mai mare măsură principiile etnomuzeologiei moderne privind punerea în practică a conceptului de ‘museum vivum’, transferarea unei şcoli de tip Spiru Haret din teren şi repunerea ei în funcţiune în conformitate cu cerinţele unui muzeu în aer liber a fost una dintre ideile cele mai importante.
Pentru a duce la bun sfârşit transferarea unei şcoli de la începuturile modernizării învăţământului românesc a fost necesară o cercetare de teren aprofundată, având ca principal obiectiv selectarea unui astfel de monument şi transferarea lui în muzeu, dar şi constituirea unei baze de date riguros organizată privind şcolile de tip Spiru Haret, câte au mai rămas în teren fără a le fi fost afectată radical funcţionalitatea şi implicit structura şi proporţiile iniţiale.
Graţie ajutorului obţinut prin programul Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), cercetarea a fost finalizată în acest an, fiind astăzi în situaţia de a putea publica o mare parte a materialelor rezultate după înregistrarea în teren a acestor monumente, prea puţin luate în seamă până acum, deşi ele reprezintă un segment important în cadrul tipului de şcoală modernă de care a beneficiat învăţământul românesc la începuturile sale, după anul 1864, când este promulgată Legea Instrucţiunii Publice, care punea în practică principiile moderne ale unui învăţământ public, general, gratuit şi obligatoriu.
Dedicată aceleiaşi tematici, expoziţia va putea fi vizitată în perioada 31 octombrie – 15 noiembrie.
De asemenea, în aceeaşi zi va fi lansat volumul „Conservarea şi restaurarea arhitecturii vernaculare”, proiect finanţat tot de AFCN.
Lucrarea, coordonată de dr. Vivian Dragomir, director patrimoniu şi fost conducător al departamentului conservare-restaurare, avându-l în colectiv pe Laurenţiu Dragomir, restaurator monumente etnografice, alături de referenţii conf. dr. Paula Popoiu, director general, şi conf. dr. Sergiu Nistor, cadru universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ‘Ion Mincu’ din Bucureşti şi preşedinte ICOMOS România, doreşte ca, pe lângă abordarea ştiinţifică a principalelor aspecte privind arhitectura vernaculară caracteristică ţării noastre, să aducă în atenţia publicului şi metodologiile cele mai adecvate de prezervare în timp a acestui tip de patrimoniu.
Cartea tratează subiecte ca istoricul evoluţiei în timp a arhitecturii vernaculare în spaţiul românesc, tehnici de construcţie şi a materiale, punându-se accent pe detalierea acestora în scopul înţelegerii comportamentului lor în timp şi al adoptării celor mai corecte metode de prezervare.
Sursa: Mediafax
