Cineaştii români vor să salveze cinematografia de la dezastru
http://www.ziarulmetropolis.ro/cineastii-romani-vor-sa-salveze-cinematografia-de-la-dezastru/

Regizorii Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil şi Cristi Puiu, alături de alte câteva zeci de cineaşti, au trimis o scrisoare de protest premierului Victor Ponta. Scrisoarea face referire la două dintre prevederile proiectului Legii descentralizării, care ar afecta finanţarea şi distribuţia filmelor româneşti.

Un articol de Corina Vladov|5 Noiembrie 2013

Regizorii Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil și Cristi Puiu (foto sus), alături de alte câteva zeci de cineaști români, au trimis o scrisoare de protest premierului Victor Ponta şi Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea. Scrisoarea face referire la două dintre prevederile proiectului Legii descentralizării, care ar afecta drastic atât finanțarea, cât și distribuția filmelor românești.

Unul dintre puncte stabileşte ca o cotă-parte de 50% din veniturile la Fondul Cinematografic să treacă în administrarea consiliilor şi primăriilor locale, cu scopul întreţinerii, reabilitării sau construirii de noi cinematografe. Cineaştii susţin că această măsură va afecta drastic finanţarea producţiei de film, în condiţiile în care România este singura ţară din Europa care nu acordă nici un ban de la buget pentru sprijinirea ei, anunță Film reporter.

Mai jos este scrisoarea de protest a cineaștilor, reprodusă integral:

SCRISOARE DESCHISA

In atentia

DOMNULUI VICTOR PONTA

Prim Ministru al Guvernului Romaniei

DOMNULUI LIVIU DRAGNEA

Ministrul Dezvoltarii Regionale si Administraţiei Publice

Urmare a publicarii in mass-media a proiectului de Lege privind stabilirea unor masuri de descentralizare, va solicitam respectuos urmatoarele:

Eliminarea Art.VI, pct 1 (Titlul III) din proiectul de lege care propune modificarea Legii cinematografiei dupa cum urmeaza: “o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul cinematografic se face venit la bugetele locale ale judeţelor, cu destinaţia finanţării proiectelor de reabilitare, dotare, modernizare a sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, precum şi pentru construirea de noi cinematografe”

Modificarea Art. II, pct 4-5 (Titlul III) din proiectul de lege care propune ca un numar de peste 180 de Sali de cinematograf aflate în domeniul public al statului şi în administrarea RADEF „România-Film” sa treaca „în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale”

Contextul in care apare proiectul de act normativ este:

Cinematografia romana este subfinantata cronic, in conditiile in care este domeniul care contribuie de ani de zile cu succes la construirea unei imagini pozitive a Romaniei in lume. Filmele romanesti au obtinut in doar 7 ani cele mai importante premii europene de film – Palme D’Or (Cannes), Ursul de Aur (Berlin), Academia Europeana de Film (Oscarul european) iar acum filmul “Pozitia copilului” concureaza cu sanse pentru o nominalizare la Oscar.

– In aceiasi 7 ani, Fondul Cinematografic (instituit prin OUG 67/2007) s-a diminuat de la 40.000.000 lei (2007) la 25.000.000 lei in 2012, in conditiile in care alocatia bugetara la Fond este zero lei.

Cinematografia romana este singura din Europa care nu primeste niciun ban de la buget pentru productia si distributia de filme.

Un studiu recent (2012) al Observatorului European al Audiovizualului arata ca, intre sursele de finantare ale fondurilor de film din Europa, 37% sunt fonduri provenite de la buget iar 17% sunt fonduri provenind de la autoritati locale si regionale.

– Diminuarea considerabilă a sumelor existente în Fondul Cinematografic al CNC, din care se co-finanţează producţia şi distribuţia de filme romaneşti sau programele de educaţie şi cultură cinematografică, nu are nicio legatura logica cu succesele de prim-plan, repetate, ale cinematografiei romane pe plan internaţional. Acest moment de gratie implică găsirea unor surse suplimentare de finanţare pentru filmul romanesc, cel mai competitiv produs cultural al tarii din ultimii ani, nicidecum transferul a 50% din Fond catre autoritati locale.

– Din 2008, prin aplicarea prevederilor Legii 303/2008, RADEF Romania Film a predat către autorităţile administraţiei publice locale un număr de 107 cinematografe, care -in prezent- cu exceptia a trei cinematografe, nu mai functioneaza potrivit destinatiei initiale.

Autorităţile locale au ignorat insa obligaţiile legale ce le reveneau conform art. II pct 6 din Legea nr 303/2008, respectiv “pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultura, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure, pentru o perioada de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesara, difuzare de film cinematografic”.

– In prezent, exista doar 37 de cinematografe apartinind RADEF Romania Film in care se desfasoara proiectie curenta de film, existind un risc iminent ca filmele romaneşti, realizate cu sprijin financiar din Fondul Cinematografic, potrivit legii, sa nu aibă unde sa fie difuzate si sa nu fie vizionate de publicul de pe tot cuprinsul tarii noastre.

– Filmele romanesti patrund cu mare greutate la multiplexuri din cauza programarii de filme American, multe orase mari din tara (Iasi, Timisoara, Sibiu, Galati) neavind niciun acces la filmele romanesti noi. Lipseste cu desavirsire o retea nationala de cinematografe digitalizate care sa difuzeze cu preponderenta film romanesc si European.

Domnule Prim Ministru,

Va amintim ca in capitolul dedicat Culturii din Programul de Guvernare, intre direcţiile de acţiune se regăseşte si „Susţinerea industriei cinematografice romaneşti, pentru a-si intari competitivitatea pe plan internaţional”.

Aplicarea articolelor – in forma lor actuala – din actualul Proiect de Lege privind descentralizarea va duce la diminuarea drastica a Fondului Cinematografic, asadar a resurselor pentru producerea filmului romanesc si la disparitia salilor de cinema (atitea cite mai exista, oricum foarte putine), in concluzie industria cinematografica romaneasca nu va fi sustinuta in niciun fel, masurile propuse intrind in contradictie flagranta cu masurile propuse in Programul de Guvernare.

Propunerile noastre concrete referitoare la Fondul Cinematografic si salile de cinema sunt:

– pastrarea intacta a Fondului Cinematografic al CNC si eliminarea oricaror propuneri de micsorare a Fondului prin diferite masuri care vizeaza fie diminuarea unor contributii la Fond fie transferuri de sume catre autoritati locale

– trecerea in administrarea Ministerului Culturii sau a Centrului National al Cinematografiei (din domeniul public sau privat al statului, dupa caz) a acelor cinematografe care sint inca functionale, modernizate sau cu potential de a fi digitalizate.

Cinematografia romana va putea astfel conta pe o retea de 26 cinematografe care va putea difuza film romanesc si european si care va putea fi administrata si manageriata in mod coerent.

Salile de cinematograf pe care le propunem a face parte din aceasta retea sunt:

“FLORIN PIERSIC” – Cluj-Napoca, “PREMIERA” – Ploiesti, “SERGIU NICOLAESCU” – Targu Jiu, “PATRIA” – Bucuresti, “SCALA” – Bucuresti, “GLORIA” – Bucuresti, “Gradina de vara GLORIA-TITAN” – Bucuresti, “VICTORIA” – Iasi, “REPUBLICA” – Iasi, “DACIA” – Alba Iulia, “UNIREA” – Botosani, “CORSO” – Bucuresti, “PATRIA” – Craiova, “DACIA” – Piatra Neamt, “ARTA” – Sibiu, “DACIA” – Bistrita, “STUDIO” – Constanta, “DACIA” – Arad, “CENTRAL”- Bacau, “DACIA” – Baia Mare, “CENTRAL”- Braila, “DACIA” – Buzau, “PATRIA” – Deva, “MODERN”- Pitesti, “STUDIO” – Timisoara, “TIMIS” – Timisoara

Se va evita astfel posibilitatea ca autoritatile administrativ publice locale sa schimbe destinatia actualelor cinematografe sau sa treaca la inchiderea sau convertirea respectivelor spatii.

De asemenea, prin parteneriate public-privat, Ministerul Culturii (sau CNC) va putea incheia contracte cu diferiti operatori culturali independenti care vor putea gestiona operarea cinematografelor mai sus-mentionate si care vor putea aplica la fonduri structurale pentru modernizarea si digitalizarea salilor.

Eventuala trecere a acestor sali de cinema functionale in administrarea autoritatilor locale va genera un haos evident in ce priveste programarea filmelor, tinind cont ca in afara de 4 ecrane, majoritatea cinematografelor functionale sint dotate inca cu tehnica de proiectie pe film 35mm. In prezent distribuitorii de film romanesc si strain nu produc decit maxim 1-2 copii pe pelicula 35mm care sunt circulate in reteaua RADEF in baza unei programari prealabile. Autoritatile locale nu pot genera nicio strategie coerenta si unitara de distributie a aceluiasi continut cinematografic, ca urmare majoritatea salilor de cinema nu vor avea ce sa difuzeze si autoritatile locale vor stopa proiectiile cinematografice.

In consecinta, va rugam sa dispuneti modificarea proiectului de act normativ in sensul celor mentionate la inceputul scrisorii.

Consideram ca in momentul actual, succesele cinematografiei romane in lume impun regindirea felului in care se pot dezvolta infrastuctura si institutiile cinematografiei romane, gasirea unor noi surse de finantare pentru filmul romanesc, nicidecum diminuarea dramatica a Fondului Cinematografic sau trecerea salilor de cinematograf functionale sub autoritatea administratiilor locale, care nu au nicio competenta in ce priveste activitatea de exploatare cinematografica.

Cu stima,

Lucian Pintilie – regizor

Adrian Sitaru – regizor Ada Solomon – producator

Alexandru Solomon – regizor Anca Puiu – producator

Cristi Puiu – regizor Calin Netzer – regizor

Corneliu Porumboiu – regizor Florin Serban – regizor

Radu Muntean – regizor Radu Jude – regizor

Stere Gulea – regizor Nae Caranfil – regizor

Tudor Giurgiu – regizor Oana Giurgiu – producator

Radu Gabrea – regizor Adina Pintilie – regizor

Vivi Dragan Vasile – operator Velvet Moraru – producator

Catalin Mitulescu – regizor Daniel Mitulescu – producator

Marcian Lazar – producator Mihai Chirilov – director festival

Corina Suteu – director festival Csilla Kato – director festival

Razvan Radulescu – scenarist Florin Iepan – regizor

Marian Crisan – regizor Gabriel Achim – regizor

Alexandru Baciu – scenarist Tudor Cristian Jurgiu – regizor

Iulia Rugina – regizor Eva Pervolovici – regizor

Dan Burlac – producator Vlad Ivanov – actor

Andi Vasluianu – actor Gabriela Suciu – producator

Svetlana Mihailescu – pictor de costume prof.univ.dr. Florin Mihailescu – director de fotografie, Doru Nitescu – regizor

Adrian Titieni – actor, rector UNATC

Monica Birladeanu – actrita

Nicolae Margineanu – regizor

Monica Lazurean Gorgan – producator

22
/02
/17

Cele mai bune filme de peste an vin în 2017 la Festivalul Internațional de Film Transilvania, a cărui ediție cu numărul 16 va avea loc între 2 și 11 iunie. Premiate în marile festivaluri sau incluse în topurile de sfârșit de an ale criticilor, primele titluri anunțate din programul festivalului prefigurează o selecție eclectică, din care nu vor lipsi filme ce abordează teme fierbinți ale momentului - politică, religie, societate - , dar și filme de gen cu cârlig la marele public.

20
/02
/17

Asociația pentru film documentar românesc Docuart organizează în perioada martie - iunie 2017 cea de-a 4-a ediție a Caravanei Docuart, în cadrul căreia sunt anunțate proiecții la Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Satu Mare, Gherla, Târgu Jiu, Arad și Vălenii de Munte.

20
/02
/17

Ca o invitație la reflecție și empatie, BIEFF supune dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui – atrăgând atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității. Popularele programe tematice dedicate corpului și performance-ului revin și anul acesta la BIEFF între 28 martie și 2 aprilie.

20
/02
/17

„Întotdeauna mi-am dorit să fiu o persoană mai bună ziua următoare decât am fost cu o zi în urmă.” – Sidney Poitier . Actorul din „Guess Who's Coming to Dinner” / Ghici cine vine la cină (1967) este primul artist de culoare distins cu un premiu Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinții săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă.

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).

13
/02
/17

"La La Land" a ieșit triumfător duminică seara la cea de a 70-a ediție a premiilor Academiei britanice de film, primind nu mai puțin de cinci trofee din cele 11 la care a fost nominalizat. Musicalul american a primit premiile BAFTA pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cea mai bună actriță în rol principal, cea mai bună coloană sonoră și cea mai bună imagine.

13
/02
/17

Majoritatea românilor (regizori, producători, actori, selecționeri de festival) veniți la Festivalul de Film de la Berlin au participat, duminică seara, la un protest pe covorul roșu, obținut prin amabilitatea organizatorilor festivalului, care le-a acordat un minut înaintea ultimei proiecții din palatul festivalului. Protestul a fost transmis live pe site-ul oficial al festivalului (berlinale.de).

11
/02
/17

Zeci de persoane, prieteni, admiratori, colegi, studenți și oameni simpli i-au adus un ultim omagiu regizorului Radu Gabrea, sâmbătă, la Teatrul Nottara. Sicriul cu trupul neînsuflețit al artistului a părăsit Teatrul Nottara la ora 16,30, în aplauzele celor care au dorit să-și ia adio de la cel pe care l-au iubit și admirat. Radu Gabrea a murit joi la vârsta de 79 de ani.

10
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. „Secvențe” (1982), de Alexandru Tatos, un film unic în cinematografia română. Un film polemic. Un sclipitor manifest cinematografic, deopotrivă intelectualist și emoționant. O capodoperă.

10
/02
/17

Ajuns la cea de-a șaptea ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF revine anul acesta, între 28 martie și 2 aprilie, la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Elvire Popesco, prezentând în premieră românească cele mai inovatoare experimente cinematografice ale ultimului an, cu un focus special asupra lucrărilor semnate de artiști vizuali proeminenți, ce expun de obicei în muzee și galerii de artă și doar rareori în săli de cinema.

10
/02
/17

Olimpia Melinte şi Alexandru Papadopol sunt doi dintre numeroşii actori vedetă din "Bucureşti NonStop", filmul din 2015 al lui Dan Chişu, acum disponibil pe platforma gratuită Cinepub. Un scurt dublu-interviu despre personaje şi indicaţii regizorale.

Page 1 of 16412345...102030...Last »