Ioana Parvulescu a primit Premiul European pentru Literatură
https://www.ziarulmetropolis.ro/ioana-parvulescu-a-primit-premiul-european-pentru-literatura/

Ioana Parvulescu a primit, joi, la Târgul de la Göteborg, Premiul European pentru Literatură, distincţia fiindu-i înmânată de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Un articol de Andrada Văsii|27 septembrie 2013

Ioana Parvulescu a primit, joi, la Târgul de la Göteborg, Premiul European pentru Literatură, distincţia fiindu-i înmânată de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Scriitoarea Ioana Parvulescu a fost recompensată pentru romanul „Viaţa începe vineri” (2009), apărut în 2011 şi în traducere suedeză, la editura Bonnierforlagen, în traducerea Jeanei Jarlsbo, cu sprijinul ICR – prin programul TPS derulat de Centrul Naţional al Cărţii.

Premiul European pentru Literatură recompensează cei mai buni autori debutanţi şi în curs de afirmare din toată Europa. Organizat de Comisia Europeană în cooperare cu Federaţia Europeană a librăriilor, Consiliul Scriitorilor europeni şi Federaţia Editorilor europeni, concursul este deschis pentru autori din 37 de state implicate în Programul UE Cultura.

12 câştigători, printre care şi Ioana Parvulescu

Premiul European pentru Literatură are rolul de a atrage atenţia asupra creativităţii, diversităţii şi bogăţiei literaturii europene contemporane, de a promova circulaţia literaturii în Europa şi de a spori interesul cetăţenilor europeni pentru operele literare din alte ţări europene.

În acest an, cei 12 câştigători, printre care s-a numărat şi Ioana Parvulescu, au fost anunţaţi joi, în cadrul ceremoniei de deschidere a Târgului de Carte de la Göteborg, de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Ioana Parvulescu

Volume scrise de către Ioana Parvulescu

Aceştia au fost Ioana Parvulescu (România), Isabelle Wery (Belgia), Faruk Šehic (Bosnia-Herţegovina), Emilios Solomou (Cipru), Kristian Bang Foss (Danemarca), Meelis Friedenthal (Estonia), Lidija Dimkovska (Republica Macedonia), Katri Lipson (Finlanda), Marica Bodrozic (Germania), Tullio Forgiarini (Luxemburg), Gabriela Babnik (Slovenia), şi Cristian Crusat (Spania).

Citiți și: Ce-au vrut să spună Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu şi Emil Brumaru

Fiecare câştigător va primi un premiu în valoare de 5.000 de euro şi va avea prioritatea să aplice pentru finanţare din partea Uniunii Europene, pentru ca opera lui să fie tradusă şi în alte limbi de pe continent.

Dacă v-a plăcut articolul, urmăriți-ne și pe Facebook

Info:

Ioana Parvulescu este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere din Bucureşti, unde predă literatură română modernă, şi a fost, timp de 18 ani, redactor la România literară. A iniţiat şi coordonat la Editura Humanitas colecţia de literatură universală „Cartea de pe noptieră”, notează Mediafax.

Pasionată cititoare de documente de tip jurnal, memorii, scrisori şi ziare din care reface lumi pierdute, Ioana Parvulescu a scris mai multe cărţi de eseuri, reeditate de mai multe ori

Foto credit: Humanitas, Wikipedia ( Ioana Parvulescu )

09
/03
/23

Mai mult de un deceniu, scriitorul american David Fideler, originar din Michigan și stabilit la Sarajevo, și-a însoțit cafeaua de dimineață cu lectura câte unei epistole de-a lui Seneca (cca. 4 î.Hr. - 65 d.Hr.), „cel mai convingător și mai elegant dintre scriitorii stoici”, „conștiința Imperiului Roman”. Astfel a apărut volumul „Mic dejun cu Seneca” (Editura Trei).

01
/03
/23

Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, și Headsome Communication lansează astăzi, 1 martie 2023, cea de-a treia ediție a SuperPovești din București, un proiect îndrăgit care își propune să readucă în actualitate legendele și poveștile despre oraș cu ajutorul noii generații de cititori.

23
/02
/23

Sâmbătă, 25 februarie 2023, de la ora 12.00, Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, un eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume.

20
/02
/23

Amantele regilor au fost, uneori, respinse sau denigrate de societate, alteori tolerate sau chiar admirate pentru frumusețea lor sau pentru influența pe care o exercitau asupra suveranilor. Mai aproape de zilele noastre, amantele președinților erau ținute în secret sau negociate cu presa, în încercarea de a proteja imaginea șefilor de stat, văzuți ca lideri morali și exemplari pentru societate.