-->

Top 10 scheciuri celebre – cele mai amuzante momente de Revelion
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-10-scheciuri-celebre-cele-mai-amuzante-momente-de-revelion/

Vă e dor de Revelioanele de altădată, cu scheciuri atât de bine ticluite încât deveneau sursă de bucurie toată luna ianuarie, la birou, în autobuz, la coada la pâine? Ziarul Metropolis continuă topul celor mai amuzante astfel de momente.

Un articol de Ziarul Metropolis|30 decembrie 2013

Vă e dor de Revelioanele de altădată, cu scheciuri atât de bine ticluite încât deveneau sursă de bucurie toată luna ianuarie, la birou, în autobuz, la coadă la pâine? Vă propunem un top al celor mai amuzante astfel de momente. Astăzi – partea a doua.

Mâine, chiar înainte de Revelion, vă prezentăm scheciurile care ocupă primele trei locuri în topul nostru.

Momentele din programul de Anul Nou erau nu doar o gură de aer proaspăt, ci și o posibilitate de a-i admira pe marii actori ai epocii (printre care Toma Caragiu, Amza Pellea, Dem Rădulescu). În mare parte, ei  și-au dobândit notorietatea grație nu atât teatrului, cât emisiunilor de la televizor. (Un Revelion, înainte de 1989, avea 17 milioane de spectatori.) Emisiunile acestea au dispărut după Revoluție.

De ce nu mai avem scheciuri ca altădată? A explicat Dan Mihăescu (unul dintre autorii textelor interpretate de Toma Caragiu) acum câțiva ani, pentru ziarul Adevărul: ,,Când lucram la Revelioanele TVR de dinainte de ‘89, după ce scriam scheciurile, mă întâlneam cu actorii şi făceam lectură la masă, ca la teatru. Râde lumea acum dacă aude asta. Cine mai face azi aşa ceva când există «Sfântul Prompter?». Actorul vine la filmare şi nici nu ştie ce joacă. Întreabă: «Eu cine sunt?» «Eşti valetul! », i se răspunde. Şi începe să curgă un text pe prompter, iar valetul citeşte: «Bună ziua, domnule Conte!»”.

Ieri am început să prezentăm Top 10 scheciuri celebre: Pe locul 10, Mitică Popescu și Florin Zamfirescu joacă în „Danga Langa“, de Octavian Sava (1988). Locul 9 îi revine lui Amza Pellea cu ,,Nea Mărin, Momente” (1978). Pe locul 8 e Florin Piersic, în ,,Castravetele” (1987), iar, pe 7, Horațiu Mălăele – ,,Calcule după petrecere” (1990).

Citiți și: Top 10 scheciuri celebre – mari actori români în Revelioanele de altădată

Locul 6

Marin Moraru și Marian Hudac – ,,Aspirina și piramidonul”, de Mircea Crișan, Alexandru Andy și Radu Stănescu, 1988

Locul 5

Tamara Buciuceanu-Botez  – ,,Noi seara nu mâncăm!”, în regia lui Petre Bokor, 1976

Despre Tamara Buciuceanu-Botez, cu hazul ei molipsitor, Horaţiu Mălăele spunea că este „robustă ca o locomotivă germană, puternică şi violentă ca bomba de la Los Alamos, mieroasă sau mieunată ca pisicile desenelor animate… o imensă uzină plutitoare pe oceanul artelor atât de dramatice, o minune singulară, născută anume să ne uluiască”.

Locul 4

Dem Rădulescu – ,,În tren” (fragment din emisiunea ,,Întâlnirea de sâmbătă seara”, 1975)

 Topul pe care vi-l propunem reflectă opțiunile redactorilor de la Ziarul Metropolis. (Imaginile fac parte din arhiva TVR.) Vă invităm şi pe dumneavoastră să faceţi topuri alternative, pentru a ne aminti împreună de momentele de umor din anii ’70 și ’80.

Foto: Tamara Buciuceanu (cinemagia.ro)

13
/07
/26

Orchestra Operei Naționale București, dirijată de Daniel Jinga, a susținut duminică, 12 iulie 2026, un concert pe scena în aer liber de la Villa Rufolo, în cadrul celei de-a 74-a ediții a Festivalului Internațional de la Ravello. Evenimentul a marcat încheierea semestrului românesc al Anului Cultural România - Italia 2026 şi a fost realizat cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ambasadei României în Italia.

09
/07
/26

Organizat de Reading is Cool și revista MATCA, NOD Festival este punctul de întâlnire dinamic al profesioniștilor din domeniul literar și al artiștilor din domenii influențate de literatură, fie că este vorba despre teatru, film sau muzică, cu publicul consumator de cultură. Festivalul își propune să depășească formatul tradițional al unui eveniment literar și să creeze conexiuni între industrii, idei și comunități.

08
/07
/26

Ediția a 36-a a Festivalului Național de Teatru, program permanent al UNITER – unul dintre cele mai importante evenimente teatrale din România, spațiu al expunerii diversității și complexității fenomenului teatral românesc – va avea loc la București, în perioada 16-25 octombrie 2026.

08
/07
/26

Orchestra Operei Naționale București, dirijată de Daniel Jinga, va susține pe 12 iulie 2026 un concert pe scena în aer liber de la Villa Rufolo, în cea de-a 74-a ediție a Festivalului Internațional de la Ravello. Evenimentul marchează încheierea semestrului românesc al Anului Cultural România - Italia 2026.

07
/07
/26

Vineri, 10 iulie, Muzeul Micul Paris din București programează o nouă reprezentație a concertului La Grande Belleza, susținut de soprana Alexandra Știrban și chitaristul Maxim Belciug, cu pagini din Händel, Scarlatti, Mozart, Bellini ori Puccini.

06
/07
/26

Între 31 iulie și 2 august, clubul Control din București devine gazda primei ediții Stray Lights Festival, un nou eveniment dedicat muzicii care există în afara categoriilor și formulelor previzibile. Timp de trei zile, publicul va putea descoperi artiști care navighează între post-punk, noise rock, shoegaze, ambient, experimental și alte teritorii sonore greu de încadrat, dar imposibil de ignorat.

06
/07
/26

E seara zilei de 7 iulie 1967. John Merivale, actorul cu care Vivien Leigh avea o relație de mai mulți ani, pleacă la teatru lăsând-o pe ea acasă să se odihnească. E anul 1967. Vivien Leigh are 53 de ani și suferă de mult timp de tuberculoză și de tulburare bipolară.

03
/07
/26

„Cred că arta dramatică este o artă eminamente feminină. Să-ți fardezi chipul, să-ți disimulezi adevăratele sentimente, să încerci să te faci plăcută și să atragi atenția, toate acestea sunt defecte puse în seama femeilor și care sunt tratate cu mare indulgență...”

02
/07
/26

Sâmbătă 4 iulie 2026, începând cu ora 19, lirica românească ocupă scena unuia dintre cele mai importante evenimente dedicate poeziei contemporane în Regatul Unit. În cadrul celei de-a noua ediții a Festivalului European de Poezie (European Poetry Festival – EPF), publicul londonez este invitat la o seară dedicată creației poetice românești – o premieră în istoria festivalului.