12 aspecte pozitive ale Festivalului Enescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/12-aspecte-pozitive-ale-festivalului-enescu/

Festivalul Enescu aşază, de ceva vreme, România pe harta festivalurilor de muzică clasică din lumea largă. Citim topuri în care Festivalul Enescu se află pe locul trei după evenimente precum BBC Proms (Marea Britanie) şi Festivalul din Lucerna (Elveţia).

Un articol de Corina Dima|21 septembrie 2017

Ajuns la ediţia cu numărul XXIII, festivalul a avut un trecut tumultuos. Prima ediție a Festivalului Enescu s-a desfășurat în 1958, reper în domeniu, având pe afiş cele mai sonore nume ale muzicii internaţionale, de la momentul respectiv; apoi, pentru următoarele șase ediţii, festivalul a păstrat ştacheta calităţii şi a prezenţei internaţionale (desfăşurat o dată la 3 ani). Din anul 1973 comuniştii i-au ştirbit din faimă şi l-au transformat într-un festival cu prezenţă majoritar românească, purtând stindardul propagandei politice. După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.

Dar ce aduce acest festival pentru România?

  • 1. Pune România pe o hartă internaţională a culturii şi a festivalurilor de acest profil, de prin rang.
  • 2. Aproximativ 2.500 de artişti străini (membri ai orchestrelor şi diverşi reprezentaţi ai lumii muzicale precum solişti, dirijori, compozitori, muzicolologi etc.) calcă pragul ţării noastre în calitate de invitaţi. Iar muzicienii occidentali care ne vizitează revin, de multe ori, în vizite private. Mulţi vizitatori rămân plăcut surprinşi de ce găsesc într-o ţară ex-comunistă (venind cu aşteptări scăzute).
  • 3. Creşte turismul cultural, deoarece melomanii de peste graniţă vizitează Bucureştiul (agenţiile de turism propun pachete dedicate pentru această categorie de turişti străini).
  • 4. Creşte notorietatea României asociată cu un eveniment cultural de anvergură (prin menţionări în mass-media internaţională, de-a lungul timpului, precum CNN, Euronews, BBC, Mezzo, The Guardian, Gramophone).
  • 5. Cresc vânzările în mediul horeca prin intermediul turiştilor străini, fie ei artişti sau simpli turişti (hoteluri, restaurant, cafenele, baruri etc.) şi a lucrurilor conexe legate de Festivalul Enescu sau legate de Bucureşti ori de România (CD-uri cu muzică, cărţi, suveniruri etc.).
  • 6. Prosperă zona educativă şi nivelul cultural (atât prin intermediul concertelor din sălile de concerte, dar şi prin existenţa concertelor din Piaţa Festivalului susţinute de elevi şi studenţi români, dar şi de invitaţi străini; prin intermediul master-classurilor, workshopurilor ţinute de artiştii de talie internaţională sau alte manifestaţii culturale) prin conectarea la lumea internaţională, la arta interpretată la un nivel foarte înalt; expunerea la concerte de cea mai înaltă calitate artistică, de prim rang, nu poate să lase decât urme pozitive.
  • 7. Emulaţie artistică în oraşele din România unde participă diverşi solişti, dirijori, ansambluri de renume internaţional (festivalul se desfăşoară, pe lângă București, în alte șapte orașe din țară).
  • 8. Se înmulţesc evenimentele conexe creative în jurul Festivalului (ex. artişti vizuali care expun în cadrul proiectelor precum Bucureştiul creativ, în spațiile verzi din fața Ateneului Român și a Sălii Mari a Palatului sau în alte colţuri ale capitalei dâmboviţene).
  • 9. Personalitatea lui George Enescu capătă notorietate prin popularizarea muzicii sale (fiecare orchestră mare este obligată să interpreteze o lucrare de Enescu, ca să participe la festival). După interpretarea acestor lucrări în Bucureşti, partiturile (cu un nivel tehnic deloc de neglijat) sunt interpretate şi pe alte scene ale lumii: celebrul dirijor Vladimir Jurowski va deschide stagiunea London Philarmonic 2017-2018, pe 23 septembrie 2017, cu opera Oedip de Enescu (în faţa unui public cu peste 2.000 de spectatori, la Royal Festival Hall). La fel, Orchestre National de France a ales să deschidă stagiunea 2017 de la Paris cu o lucrare semnată de George Enescu, Simfonia Concertantă pentru violoncel și orchestră.
  • 10. Personalităţi remarcabile ale scenei mondiale devin ambasadori ai României peste hotare, făcând lobby ţării noastre, după ce au avut experienţe deosebite aici (exemplu: celebrul violonist de origine rusă, Maxim Vengerov, vine pentru a patra oară la Festivalul Enescu)!
  • 11. Staruri ale muzicii clasice internaționale, precum Joshua Bell, Anne-Sophie Mutter vor atrage atenţia lumii prin prezenţa lor la festival.
  • 12. Prin prezenţa unor nume de marcă ale scenelor internaţionale (atât orchestre cât şi dirijori sau solişti), Festivalului Enescu îşi consolidează notorietatea ca un eveniment de prestigiu, în rândul festivalurilor importante la nivel internaţional.

După ani de izolare şi de pauze, festivalul s-a reluat după Revoluţie, în 1991, în forma sa iniţială (cu prezenţă internaţională de valoare), aşa cum se prezintă şi astăzi. Din anul 2001, Festivalul Enescu se desfăşoară, cu regularitate, o dată la doi ani.

Foto: Cvartetul Arcadia / Festivalul Enescu

05
/04
/16

CD-ul „Ethnotic Project. Şapte scări” al Irinei Sârbu a fost declarat CD-ul anului 2015, secţiunea Etno,  la Gala premiilor de jazz, un concert-eveniment ce a avut loc duminică, 3 aprilie, la Hard Rock café din Bucureşti.

04
/04
/16

Are 22 de ani. În 2015 a fost câştigătorul locului I şi al medaliei de aur la Concursul Internaţional „Ceaikovski" din Rusia, o „olimpiadă a muzicii”. Violoncelistul Andrei Ioniţă este invitat la Nocturne de luni, 4 aprilie. Ediţia se difuzează de la 23.30, la TVR 1, TVR HD şi TVR+

02
/04
/16

Flautistul Matei Ioachimescu pornește într-un nou turneu prin România, însoțit de această dată de virtuozul pianist venezuelean Alfredo Ovalles, cu programul LA VIDA LOCA, ce va cuprinde unele dintre cele mai îndrăgite cântece și dansuri latino americane. Îi puteți auzi pe 17 aprilie, ora 19.00, la Teatrul Odeon - Sala Majestic.

01
/04
/16

The Hollywood Vampires, grupul care a făcut senzaţie la Premiile Grammy 2016, format din actorul Johnny Depp, rockerul Alice Cooper şi chitaristul trupei Aerosmith, Joe Perry, va cânta, în premieră în România, pe 6 iunie.

01
/04
/16

Trei sferturi de veac şi-a închinat viaţa în slujba cântecului şi, mai ales, a romanţei, despre care spunea că este cea mai sinceră, cea mai pătimaşă expresie a unei epoci şi a societăţii. Cântecele lui de inimă albastră au făcut duminici de vis din toate zilele săptămânii. Gică Petrescu s-a născut pe 2 aprilie 1915 si s-a stins din viață pe 18 iunie 2006.

30
/03
/16

Bartholomäus Traubeck este un artist multimedia născut în 1987 la Monaco, care trăieşte şi munceşte la Viena. Lui Traubeck i-a venit ideea să secţioneze transversal un trunchi de copac, asemenea unui disc de vinil, şi să-l asculte la un pick-up special. Ceea ce a ieşit este cu adevărat impresionant. Copacii chiar au multe de povestit...

29
/03
/16

Vineri, 1 aprilie, de la ora 19.00, dirijorul francez Julien Salemkour, care a fost asistentul celebrului Daniel Barenboim, la Opera de Stat din Berlin, revine la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio. Programul serii cuprinde şi Daphnis şi Chloé, balet într-un act semnat de Maurice Ravel, considerat adesea ca cel mai mare compozitor francez al epocii moderne.

28
/03
/16

Celebrul compozitor american Philip Glass, cunoscut pentru coloana sonoră a unor filme precum The Hours/Orele și Notes on a Scandal/ Jurnalul unui scandal și cvartetul de coarde Kronos Quartet vin la Bran și la București pentru a interpreta LIVE în premieră românească un spectacol unic care a făcut înconjurul lumii: DRACULA - MUZICA ȘI FILMUL.

25
/03
/16

Duminică, 27 martie, de la ora 15,00, de Ziua Mondială a Teatrului, Centrul Cultural Casa Artelor (CCCA) lansează programul cultural „Matineele Artelor”, dedicat seniorilor din Sectorul 3.

24
/03
/16

24 martie 1997 este prima zi de emisie a postului Radio România Muzical, cel care, după 19 ani, rămâne unicul post de radio românesc dedicat muzicii clasice, un reper al calității confirmate.

23
/03
/16

Sâmbătă, 2 aprilie, de la ora 19:00, la Opera Națională București are loc premiera baletului „Manon” - muzica de Jules Massenet, coregrafia de Kenneth MacMillan. Cu un scenariu bazat pe romanul din 1731 al Abatelui Prévost, „L’Histoire du Chevalier des Grieux et de Manon Lescaut” -, spectacolul marchează întâia reprezentare integrală a acestui balet pe o scenă din România.

23
/03
/16

Romantic exclusiv. Chopin. Cu această propunere muzicală, Horia Mihail pornește din nou la drum însoțit de un pian de concert, pus la dispoziție de Radio România. Turneul Pianul Călător, ediția a VI-a, va avea loc în perioada 24 martie – 21 mai 2016, în 19 localități din țară și la Chișinău.

21
/03
/16

„Cu Bach, viaţa ar fi suportabilă chiar şi într-un canal” - Emil Cioran. Considerat, alături de Mozart şi Beethoven, cel mai mare compozitor al lumii, Johann Sebastian Bach s-a născut într-o zi de 21 martie (1685).

20
/03
/16

Din 2013, 21 martie a fost declarată Ziua europeană a muzicii vechi; este chiar ziua când s-a născut în 1685 cel mai important reprezentant a ceea ce numim astăzi muzica veche: compozitorul Johann Sebastian Bach. Și într-un timp când moștenirea fundamentală europeană este invocată din ce în ce mai des, o asemenea sărbătoare nu poate fi trecută cu vederea.

18
/03
/16

Ansamblul IMAGO MUNDI, unul dintre cele mai creative și admirate grupuri din România, prezintă pe 22 martie, de la ora 19.00, la Sala Radio, un concert-eveniment: „ISVOR. George Enescu: Rapsodiile Române vs. muzică tradițională și folclor urban”. Proiectul – primit cu entuziasm la New York, Salzburg, Tunis sau Granada – sondează sursele de inspirație folosite de Enescu și face o paralelă între acestea și contextul mai larg al creaţiilor populare / urbane muntenești ale secolului al XIX-lea.

17
/03
/16

Joi, 31 martie, de la ora 19.00, Fundaţia Calea Victoriei îi invită pe melomani la un eveniment dedicat muzicii de operă, având-o ca gazdă pe doamna Luminița Arvunescu, apreciat realizator Radio România Muzical, în decorul elegant al Muzeului Național Cotroceni. Invitata specială este doamna Nelly Miricioiu, celebra soprană britanică de origine română, capabilă să cânte aproape orice, de la belcanto, la operă veristă.