Activismul și ludicul în muzică. Studiu de caz: pianista Hélène Grimaud și familia Ottensamer
https://www.ziarulmetropolis.ro/activismul-si-ludicul-in-muzica-studiu-de-caz-pianista-helene-grimaud-si-familia-ottensamer/

Două discuri, foarte deosebite între ele – faţete ale unei evidente iubiri faţă de muzică, pusă în slujba activismului social şi de mediu (cazul albumului “Water” semnat de pianista franceză Hélène Grimaud) sau în slujba ludicului (cazul albumului “The Clarinotts” numit astfel chiar după ansamblul care l-a şi înregistrat, cei trei membri, toţi clarinetişti, ai familiei Ottensamer – Ernst, Daniel şi Andreas).

Un articol de Cristina Comandașu|12 martie 2016

Apa și Hélène Grimaud

Numele lui Hélène Grimaud este cunoscut și românilor care au o minimă relație cu muzica clasică, măcar prin faptul că a fost invitată deja de mai multe ori în cadrul Festivalului Enescu. Alții o cunosc drept pianista care iubește lupii, pentru că, este adevărat, Hélène Grimaud este una dintre cele mai cunoscute personalități care activează pentru conservarea acestei specii amenințate în prezent cu dispariția. Unii poate i-au citit scrierile: în 2015, Editura Polirom a publicat două romane semnate de Hélène Grimaud, “Întoarcere la Salem” și „Lecții aparte”.

E clar, Hélène Grimaud este un artist nonconformist, care își înțelege rolul în societate destul de diferit de mulți alți muzicieni, mai ales din lumea muzicii clasice. Iar ultimul ei disc, Water (Apă), apărut pe 29 ianuarie 2016 la casa Deutsche Grammophon, pune un accent suplimentar pe acest portret nonconformist. Pentru că albumul nu este pur și simplu un disc, ci un adevărat manifest ecologist pro-apă, un prilej de reflecție față de importanța apei în viața noastră. Așa cum punctează Hélène Grimaud, nu ne putem imagina viața în absența apei; apa este de asemenea un element surprinzător de des prezent în literatura pentru pian romantică și impresionistă.

Înregistrarea care poate fi ascultată pe acest disc a fost realizată în decembrie 2014, în timpul unui recital live susținut de Hélène Grimaud în cadrul unei instalații semnate de artistul plastic britanic Douglas Gordon la una dintre cele mai importante galerii de artă contemporană din New York. De aceea, pe înregistrare se aude uneori sunetul apei care susură…

Dar ce putem auzi efectiv pe acest disc? Piese pentru pian solo care fac trimitere la apă din repertoriul contemporan (Wasserklavier de Luciano Berio și Raintree de Toru Takemitsu), din cel romantic (Jocuri de apă la Villa d’Este de Franz Liszt, o Barcarolă de Gabriel Fauré) și impresionist (Jocuri de apă de Maurice Ravel, Catedrala scufundată de Claude Debussy). Între aceste piese, există și niște tranziții (oarecum asemănător cu ceea ce se întâmplă în Suita Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski), tranziții cu muzică electronică creată de compozitorul britanic Nitin Sawhney special pentru acest proiect și care accentuează efectul oniric al albumului.

Iată un caz în care muzica are un mesaj puternic fără a folosi niciun cuvânt, pentru că da, dupăce-l asculți, nu doar că remarci modul inteligent în care a fost construit sau stilul interpretativ impecabil al pianistei Hélène Grimaud, dar te gândești că poate ar fi cazul să mai strângi robinetul care curge la baie pentru că, nu-i așa, apa este cu adevărat importantă pentru toți…

Discul Water poate fi ascultat la Radio România Muzical duminică, 13 martie, de la ora 13.05 sau oricând pe site-ul campaniei Votează discul de muzică clasică al anului 2016.  

Ludicul într-o familie cu trei clarinetiști

Tatăl, Ernst, are 61 ani și este prim-clarinetist la Filarmonica din Viena; băiatul cel mare, Daniel, are 30 ani și este de asemenea membru al Filarmonicii din Viena; iar băiatul cel mic, Andreas, are 26 ani și este prim clarinetist la Filarmonica din Berlin. Ei sunt familia Ottensamer și formează din anul 2005 ansamblul “The Clarinotts”, o consecință a faptului că obișnuiau să cânte, de plăcere, în familie.

Șansele ca într-o singură familie să fie trei clarinetiști, toți trei, membri ai unor prestigioase orchestre, printre cele mai bune din lume, sunt foarte mici. Iată însă că în familia Ottensamer acest lucru a fost posibil, cu atât mai meritoriu, dacă ne gândim că cei trei desfășoară nu numai cariere de instrumentist în orchestră, ci și de soliști; e adevărat că cel mai cunoscut dintre cei trei este chiar mezinul, Andreas Ottensamer, care pe lângă faptul că este un muzician de mare calibru (are deja două discuri de autor apărute la casa Deutsche Grammophon și un premiu Echo câștigat anul trecut), se poate lăuda și cu o alură de fotomodel, care, evident, este intens exploatată de echipa sa de marketing.

Pe 1 ianuarie 2016 (data nu a fost aleasă întâmplător, coincizând cu cea a Concertului de Anul Nou de la Viena, susținut de Orchestra Filarmonicii din Viena în care cântă doi dintre membrii “The Clarinotts”) a fost lansat și noul disc al celor trei, înregistrat alături de partida de coarde din ansamblul Wiener Virtuosen, înființat de Ernst Ottensamer.

Să luăm deci ingredientele: trei clarinetiști excepționali, spirit empatic de colaborare între cei trei (normal, doar sunt o familie), un repertoriu foarte puțin cunoscut publicului larg (câtă muzică pentru clarinet știți? Dar pentru trei clarinete?), Viena (familia este vieneză și a vrut să pună în lumină spiritul Vienei, legat mai ales de celebra sa operă). Ce a rezultat? Un album glumeț, surprinzător, cu o interpretare de top care pornește cu o foarte puțin cunoscută lucrare de Mendelssohn (Konzertstuck op.113), continuă cu trei piese care fac trimitere directă la operă (Mozart, Verdi, Rossini), din nou, piese necunoscute (Il Convegno de Amilcare Ponchielli, compozitor cunoscut mai ales pentru operele sale, și Cantilena de Jean Françaix), pentru ca finalul să fie rezervat unor piese care au tangență cu lumea dansului și  a filmului (Cinema 1 de Bela Koreny, o bossa nova de Luiz Bonfa și o piesă de Olivier Truan).

Albumul “The Clarinotts” poate fi ascultat la Radio România Muzical luni, 14 martie, de la ora 19.00 sau oricând pe site-ul campaniei Votează discul de muzică clasică al anului 2016.

Cele două discuri sunt disponibile și în magazinele din România sau la www.emag.ro și  www.getmusic.ro.

05
/02
/16

Cea dintâi premieră a anului 2016, "Hapciu în RE major", adaptare după celebra operetă "Mam'zelle Nitouche" (de F.R. Hervé, libret de Henri Meilhac și Albert Millaud), marchează un moment unic în istoria Operei Comice pentru Copii: este pentru prima dată când pe scena instituției se montează un spectacol de operetă. Premiera are loc sâmbătă, 20 februarie, de la ora 17.00, și duminică, 21 februarie, de la ora 11.00.

05
/02
/16

Un frumos recital conceput în jurul a doi mari compozitori ai repertoriului german – Beethoven și Brahms – este ceea ce ne propun miercuri, 10 februarie (19.00) la Sala Radio violonista Cristina Anghelescu (solistă a Orchestrelor și Corurilor Radio) și pianistul Daniel Goiţi.

05
/02
/16

„Aphonopelma johnnycashi” se va numi păianjenul care a împrumutat numele cântăreţului Johnny Cash. Creatura cu opt picioare este neagră în întregime, așa cum se îmbrăca regretatul artist, decedat în 2003 și care cânta cu chitara sa mai ales "Man in Black", unul din hiturile sale.

02
/02
/16

Filarmonica “George Enescu”  şi  asociaţia “Clasic e fantastic” anunţă cel de-al doilea concert al anului 2016, din ciclul educativ „Clasic e fantastic. Cum să înţelegem muzica”. Duminică, 21 februarie, la orele 10 şi 12.30, copiii sunt invitaţi să afle povestea Bărbierului din Sevilia, capodopera de teatru muzical semnată  de compozitorul Italian Gioacchino Rossini.

01
/02
/16

Așa cum și-a obișnuit publicul și în stagiunile precedente, Orchestra de Cameră Radio îi aduce în fața publicului pe câțiva dintre tinerii muzicieni români care vor „scrie” mai departe istoria scenelor de concert din țară și din străinătate: laureaţii competiţiei naţionale anuale „DRUMUL SPRE CELEBRITATE”. 

23
/01
/16

Mai este loc de noi interpretări pentru Brahms și Beethoven? Mi-am pus întrebarea înainte de a asculta două discuri apărute recent pe piață, semnate de nume importante ale artei interpretative contemporane: violonista olandeză Janine Jansen și dirijorul austriac Manfred Honeck, directorul muzical al Orchestrei Simfonice din Pittsburgh. Și am descoperit, nu neapărat cu surprindere, ci cu încântare, că Brahms și Beethoven au încă (foarte) multe de spus.

22
/01
/16

Super! Pet Shop Boys lansează un nou album, cel de-al 13-lea al grupului care a cunoscut gloria cu hituri ca "West end girls", "It's a sin", "Domino Dancing" sau "Go west". Noul album, ce urmează să apară pe piaţă pe 1 aprilie, se numeşte, desigur, "Super".

20
/01
/16

Vineri, 22 ianuarie (19.00), Orchestra Națională Radio îi invită pe iubitorii muzicii la un concert MOZART / BEETHOVEN, eveniment ce se va desfășura la Sala Radio sub bagheta dirijorală a lui MĂDĂLIN VOICU - fiul marelui violonist Ion Voicu - și cu participarea apreciatului violonist ALEXANDRU TOMESCU, care se bucură de privilegiul de interpreta pe vioara Stradivarius, instrument pe care a cântat și Ion Voicu.

15
/01
/16

„Muzică, prin fond şi prin formă, poezia lui Eminescu nu mai are nevoie de nici o altă melodie”, spunea criticul şi istoricul literar Garabet Ibrăileanu, încercând să sublinieze ideea, adevăratră în fond, că muzicalitatea poeziei eminesciene, excepţională, îşi este suficientă sieşi. Cu toate acestea, nu puţini au fost artiştii români care, de-a lungul anilor, au pus pe muzică câteva dintre cele mai cunoscute poezii eminesciene.