Adio Regelui
https://www.ziarulmetropolis.ro/adio-regelui/

Moare, la 96 de ani, Regele Mihai I, ultimul monarh al României.

Un articol de Andrei Crăciun|5 Decembrie 2017

Moștenirea sa este prea complexă pentru a o expedia în câteva rânduri, dar ziarele nu au fost niciodată drepte. Ele au nevoie să surprindă emoția în viteză, mai ales în mileniul nostru atât de grăbit.

Sunt dintr-o generație care nu și-a cunoscut Regele. A fost o figură absentă. Absența nu l-a făcut însă lipsit de importanță. A continuat să marcheze și – fără voia sa – chiar să dividă societatea românească.

Ca atâtea alte resurse de care ne-am bătut joc, am irosit și șansa acestui Rege blând și înțelept, pentru care căderea Cortinei de Fier a venit prea târziu.

Regele Mihai a fost un om al unui secol complicat. A primit provocări și poveri peste puterile unui tânăr și nu le-a dat cel mai greșit dintre răspunsuri.

A fost obligat la Exil și la un popor care l-a uitat prea devreme. Moartea ultimului Rege nu vine ca o surpriză, și totuși – paradoxali cum suntem – vine.

Moare un om de nouăzeci și șase de ani, care ne-a lipsit chiar și când nu știam cât de mult ne lipsește.

Nu e timpul acum (ne grăbim, mereu ne grăbim!) pentru o discuție despre monarhie și republică, și care formă de guvernare e mai utilă.

Fiecare popor are – în cele din urmă – destinul pe care îl îndură. O scrisoare pierdută, de exemplu, a fost scrisă pe vremea unui monarh, dar a fost publicată tot atunci, ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri. Dar s-a și jucat, decenii la rând, într-o republică.

Istoria mare nu poate să cuprindă nici măcar istoriile noastre mai mici, în care stă adevărata noastră natură.

Caragiale ne-a descris, ultimul nostru Rege a reușit – și nu sunt puțini români care să fi reușit asta – să se ridice totuși peste actele scrisorii care ne ține loc de adevărată Constituție.

A fost un Rege mai bun decât țara sa. Și măcar acum – înainte de ultimele aplauze – ar trebui să găsim în noi puterea de a recunoaște acest fapt deloc neînsemnat.

Regele Mihai I și-a respectat jurământul și a slujit poporul, chiar și când a fost – și a fost atât de mult timp – departe.

E un gest pe care se poate întemeia o altă cultură. Cultura datoriei împlinite. E cea mai importantă lecție pe care ne-a dat-o. Cândva, poate, o vom învăța.

O dată cu el, din spațiul public românesc dispar tăcerea aceea care spunea atât de multe și discreția și zâmbetul reținut.

Rămânem tot noi, hohotind, tot hohotind, fără direcție, pe valurile unei epoci de la care nu mai avem mari așteptări și care, de aceea, nu ne poate duce departe.

Regele Mihai a fost un om al unui secol complicat. A primit provocări și poveri peste puterile unui tânăr și nu le-a dat cel mai greșit dintre răspunsuri.

Foto: Paris Match



07
/12
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Lui Nicolae Iorga îi plăcea să spună că la cumpăna secolelor XIX-XX a apărut o adevărată falangă de intelectuali români, cea mai reprezentativă pe plan european, mai creativă și care și astăzi, privită retrospectiv, dă măsura valorilor noastre perene.

05
/12
/17

Regele Mihai I (96 de ani), fostul suveran al României, a murit, astazi, la ora 13.00, ora României, la reşedinţa privată din Elveţia, anunţă Casa Regală. La căpătâiul regelui a stat până în ultima clipă fiica sa, principesa Maria.

30
/11
/17

La 99 de ani de la Marea Unire, vă propunem să ne întoarcem în timp, în acele zile ale lui 1918, când primul Război Mondial se sfârșea, așa cum le-a consemnat cea mai importantă femeie din istoria României – regina Maria, regina României Mari.

27
/11
/17

Condamnat să trăiască efemer și să se lupte cu lipsa de sens, omul trebuie să-și caute mereu propriul drum în lume, această celulă din care nu ai scăpare. Iar fără umor, condiția lui tragică devine insuportabilă. Așa a crezut întotdeauna Eugène Ionescu, scriitorul francez de origine română, născut pe 26 noiembrie 1909, care avea să schimbe teatrul și să rămână o figură de prim rang a culturii universale moderne.

26
/11
/17

Stela Popescu a vorbit despre: părinții ei, primii pași in teatru, drumul spre succes, experiența comunismului, omul din afara scenei, experiența libertății și atitudinea față de viață, în cartea „Stela Popescu” de Rhea Cristina.

20
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aproape necunoscut marelui public, Constantin Brăiloiu (1893-1958) a avut șansa unei pregătiri excepționale și apoi, după al Doilea Război Mondial, pe cea a activității în străinătate. A rezultat o carieră plină de realizări în care beneficiari sunt deopotrivă specialiștii din România și cei din Europa.

07
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Talent? Har? Inițiere? De mai bine de o sută de ani, critici de artă (și nu numai) din lumea întreagă privesc, discută, comentează opera celui care avea să promoveze esența simbolică a formei, ca manifestare artistică definitorie pentru secolul XX: Constantin Brâncuși (1876-1957).

02
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Fiecare profesie își are reprezentanți memorabili. În cazul diplomației românești, pentru secolul al XX-lea, fără discuție, numele lui Nicolae Titulescu (1882-1941) constituie aproape definiția ei.

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa l-a caracterizat un exeget pe cel născut în 1896 la Slatina și mort în exil la Madrid în 1961. Viața lui rămâne o pildă de felul cum se formau odinioară intelectualii în spațiul românesc, unde înzestrarea personală era susținută de instituțiile statului, unde afirmarea se făcea pe temeiul valorii personale. În plus, ca mulți alții, A.B. a rămas, după Al Doilea Război Mondial, în străinătate și datorită unui serios bagaj intelectual a reușit să se impună în cultura țării gazdă (păstrându-și însă până la moarte cetățenia română).

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul postbelic a schimbat soarta multor oameni. Și principiul istoriei contrafactuale (ce s-ar fi întâmplat dacă…), adică cum ar fi evoluat lucrurile în alt context, se aplică și celor siliți să se refugieze în afara țării. E și cazul Monicăi Lovinescu (1923-2008), fiica marelui erudit, creatorul cenaclului literar ”Sburătorul”, criticul literar Eugen Lovinescu.

28
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când diplomația românească a beneficiat de prezența unor profesioniști desăvârșiți, erudiți de proeminență europeană. Constantin Karadja provenea din familia domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Karadja. Tatăl său, Ioan, diplomat de carieră, s-a aflat în serviciul Porții Otomane, în primul rând în țările nordice. Acolo și-a cunoscut și soția, pe suedeza Marie Louise Smith.

18
/10
/17

Personalități din lumea culturală românească au transmis mesaje emoționante la moartea actriței Olga Tudorache,. "Doamna Olga, ... Vă iubesc. Mulțumesc. Dumnezeu să vă țină sufletul în palma Lui!", a scris Oana Pellea pe pagina sa de facebook. "În semn de omagiu, Sala Mare a Teatrului Metropolis se va numi Sala Olga Tudorache”, a anunțat, la rândul său, directorul acestei instituții, George Ivașcu.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta a fost eticheta scriitorului Petru Dumitriu, talent incontestabil dar de o moralitate mai mult decât discutabilă. A profitat din plin de statutul de scriitor la modă, redactor șef, director de editură și n-a ezitat să scrie o carte care avea să-l compromită pentru totdeauna: Drum fără pulbere – elogiu al construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, unde și-au găsit moartea sute de condamnați ai regimului comunist.

Page 1 of 2512345...1020...Last »