Parenting. Cernobîl. Minorităţi, în Epoca de Aur. Trei episoade în premieră ale emisiunii ce prezintă mărturii din istoria noastră recentă se văd pe 27, 28 şi 29 decembrie, de la ora 18.00, la TVR 1.
Un articol de Petre Ivan|22 decembrie 2022
La 33 de ani de când românii şi-au câştigat libertatea, amintirile vieţii de dinainte de 1989 par tot mai estompate. Generaţiile îmbătrânesc, iar tinerilor care nu au trăit acele vremuri le sunt complet străine modul de viaţă, regulile, absurdul şi riscurile permanente experimentate de părinţii lor. Pentru a ca toate acestea să nu fie uitate, iar viitorul să fie eliberat de plaga comunismului, Televiziunea Română oferă, în perioada 27-29 decembrie, trei episoade în premieră ale uneia dintre cele mai apreciate emisiuni de publicistică. De marţi până joi, urmărim la TVR 1, de la ora 18.00, „Adevăruri despre trecut”. Cum se educau copiii în acea perioadă, cum s-a informat populaţia privind dezastrul de la Cernobîl şi cum au trăit minorităţile naţionale sub regimul Ceauşescu aflăm din cele trei ediţii pregătite de producătorul Raluca Rogojină pentru aceste zile.
Ce însemna parenting în anii ’70-’80, în România ceauşistă? Cât de alintaţi şi cât de pedepsiţi au fost adulții de azi în copilărie, cu ce valori, dar și cu ce frici au rămas? Ce nu ar aplica niciodată în educaţia copiilor lor din ce-au trăit ei? Care erau metodele de coerciție și care erau recompensele? Cât de mult se implicau atunci părinții în supravegherea și educarea copiilor? Cât de greu se creștea un copil în România anilor ’70-’80? Tuturor acestor întrebări și multor altora vor răspunde vedete, dar și oameni obisnuiți, care și-au trăit bucuriile și amarul într-o epocă smintită. Interlocutorii Ralucăi Rogojină în ediţia „Adevăruri despre trecut” din 27 decembrie, intitulată „Parenting în Epoca de Aur”, sunt: Medeea Marinescu, Virgil Ianțu, prof.univ. Lavinia Betea, Silvia Pasti, fost șef „Protecția Copilului”, UNICEF, respectiv Nina Botezatu şi Marius Ciotei – mamă şi fiu.
Un episod dramatic din viaţa românilor în comunism l-a reprezentat explozia reactorului nuclear al centralei atomoelectrice de la Cernobîl, în primăvara anului 1986. „Cernobîl, un război informaţional” este episodul propus de realizatorul Raluca Bibiri şi producătorul Raluca Rogojină pentru 28 decembrie, ora 18.00, la TVR 1.
Explozia a declanşat o reconfigurare în plan geopolitic. Rivalitatea politico-economică dintre Est şi Vest, peste Cortina de Fier, a constituit principalul motiv al ascunderii informaţiei cu privire la accidentul din data de 26 aprilie, cu prețul pierderii a zeci de vieţi umane și cu efecte medicale de durată. Decizia sovieticilor de a secretiza pe moment și apoi pe termen lung toate datele de interes public a generat o reacție similară pe întreg teritoriul Blocului Estic, iar România nu a făcut excepție. Cu riscul expunerii populației la norul radioactiv, autoritățile au urmat exemplul sovieticilor și au decis să nu comunice la timp informații importante legate de incident. Filmul „Cernobîl, un război informaţional” propune reconstituirea firului evenimentelor pe baza documentelor de arhivă: cadrul geopolitic internațional, contextul decizional de la București, gestionarea situaţiei de către responsabilii din teritoriu.
Fostul jurnalist TVR Nicolae Melinescu, Liviu Tofan, fost redactor-șef la Europa Liberă, Cătălina Curceanu, cercetător în fizică nucleară, Laboratori Nazionali di Frascati, Italia, respectiv prof. univ. Lavinia Betea ne ajută să ne formăm o imagine cât mai clară a evenimentelor.
Despre „Conlocuitori în ţara lui Ceauşescu” ne vorbeşte ediția din 29 decembrie „Adevăruri despre trecut”. La preluarea puterii, comuniştii porneau la drum cu o populaţie maghiară de aproximativ 8 %, plasată majoritar în Transilvania şi Banat.
Constituţiile din acei ani stabileau ca drept al naţiunilor conlocuitoare – aşa erau numite minorităţile – folosirea liberă a limbii materne, atât în învăţământ de toate gradele, cât şi în cărţi, ziare, reviste şi teatre. Deciziile luate la nivel înalt în statul comunist nu-i afectau prea mult pe locuitorii acestei zone. Trăind împreună şi împărţind frăţeşte puţinele resurse pe care le găseau, românii şi maghiarii au ajuns să se înţeleagă şi să se respecte. Ba chiar să se îndrăgostească şi să formeze familii.
Anii ’80, însă, au adus modificări şi în modul de abordare a drepturilor minorităţilor naţionale. La capitolul restricţii, comuniştii au acţionat la fel, „fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex sau religie”.
Şi, întrucât toţi – „români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi”, cum se spunea în epocă – sufereau aceleaşi nedreptăţi din partea statului comunist, oamenii simpli din zonă au depăşit bariera lingvistică sau de apartenenţă culturală, devenind solidari în rezistenţa în faţa dușmanului comun: regimul comunist.
Episodul semnat de Roxana Tarhon, realizator şi Raluca Rogojină , producător, beneficiază de aportul interlocutorilor: Daragus Attila, primar al comunei Turia, Boros Zoltán, fost realizator tv, Haller Béla, profesor de limba franceză şi italiană, Novák Csaba Zoltán, istoric, Smaranda Enache, profesor de franceză, co-preşedinte Liga Pro Europa, Szokoly Elek, publicist, Tomcsanyi Maria, fost realizator tv, Ioan Bolovan, istoric, H. Szabó Gyula, editor, din 1977, la Editura Kriterion, Gábor Tompa, regizor, din 1981, prof.univ. Lavinia Betea.
Arhiva TVR păstrează mărturii cutremurătoare despre realităţile anilor ceauşişti. Istoria a consemnat multe, s-au scris mii de cărţi. Dar Televiziunea Română este unica deţinătoare a istoriei ultimilor 50 de ani, în imagini. Realizatorii „Adevăruri despre trecut” vorbesc în imagini și comentarii despre evenimente marcante ale istoriei noastre recente, dezvăluie întâmplări pe care partidul le-a îngropat timp de 50 de ani în dulapul cu cadavre. În perioada 27-29 decembrie, de la ora 18.00, echipa coordonată de Raluca Rogojină ne prezintă la TVR 1 poveşti adevărate despre ce a însemnat viaţa românilor în comunism.
