,,Aici ați fi putut vedea Monștri. din 27 septembrie’’. O campanie despre dispariția cinematografelor din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/aici-ati-fi-putut-vedea-monstri-din-27-septembrie-o-campanie-despre-disparitia-cinematografelor-din-romania/

Pentru a atrage atenţia asupra numărului tot mai mic de cinematografe în care pot fi proiectate filmele româneşti, Transilvania Film şi-a propus să marcheze spaţiile bucureştene care, până nu demult, atrăgeau zilnic sute de cinefili. ,,Aici aţi fi putut vedea Monştri. din 27 septembrie’’ este mesajul adresat publicului, prin intermediu afişelor amplasate pe frontispiciile cinematografelor Corso şi Studio.

Un articol de Petre Ivan|5 septembrie 2019

Prin această campanie de conștientizare, distribuitorul filmului readuce în atenția publică situația dramatică a infrastructurii cinematografice din țară, rezultat al abandonării, degradării și dispariției sălilor de proiecție.

Zece localități împart peste 70% din spectatori, iar în majoritatea orașelor nu mai funcționează niciun cinematograf, fapt ce îngreunează accesul publicului la filmele românești și europene. Cifrele demonstrează că suntem țara europeană cu cele mai puține ecrane raportate la numărul de locuitori. În mod paradoxal, deși tot mai multe titluri autohtone sunt recompensate anual cu distincții importante în marile festivaluri internaționale, numărul cinematografelor din România se află într-o continuă scădere.

Dacă, în 1990, infrastructura cinematografică de artă din țară includea aproximativ 450 de cinematografe, doar 90 de unități mai funcționează astăzi, cele mai multe dintre sălile  de proiecție fiind amplasate în centrele comerciale și aparținând sectorului privat.

Despre cinematografele Studio și Corso

Într-o clădire ridicată în anul 1940 după planurile arhitectului Jean Monda, a funcționat în centrul capitalei, până la finalul anului 2015, Cinema Studio, numit în trecut și Magheru sau Carpați. Aici aveau loc proiecțiile Cinematecii, înființată în 1964. În ultimii ani, cinematograful devenise gazda celor mai importante festivaluri de film din București, dar starea de degradare a clădirii a forțat închiderea lui, imediat după promulgarea legii care interzice activitatea în spațiile care prezintă risc seismic.

În 1934 se deschidea pe B-dul Regina Elisabeta 27 Cinematograful Corso, numit Victoria în perioada comunistă. Cu o capacitate de 273 de locuri, cinematograful a fost digitalizat în 2011, dar astăzi porțile lui sunt închise.

Pentru cele două cinematografe și pentru toate celelalte săli închise în ultimii 30 de ani, nu a existat o alternativă reală, iar șansele publicului a de urmări filme românești pe marele ecran au scăzut considerabil. În cele mai multe dintre cinematografele care funcționează astăzi în România, cinefilii sunt invitați, din 27 septembrie, să descopere Monștri., de Marius Olteanu.

Prezentat în premieră la Berlinală, filmul a câștigat Premiul Zilele Filmului Românesc pentru debut la cea de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, Golden Mimosa pentru Cel mai bun scenariu la Herceg Novi și Marele Premiu la Sofia.

O producţie a Parada Film şi Wearebasca, Monștri. prezintă o zi, posibil ultima, din viaţa unui cuplu. Dana (Judith State) şi Arthur (Cristian Popa) se află în fața celei mai importante decizii. Ea caută confirmări. El caută companie. Împart același pat de ani buni, dar de ceva vreme nu par să mai meargă pe același drum. Care sunt șansele de supraviețuire ale unei relații alimentate de compromisuri și presiuni sociale? Lipsa de asumare și probleme de comunicare pot distruge căsnicii, dar iubirea nu naște monștri.

Foto: Aici ați fi putut vedea Monștri. din 27 septembrie , cinematografe – facebook

 

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig: Focus Delphine Seyrig și Focus Centrul Simone de Beauvoir.

21
/04
/21

CRONICĂ DE FILM Ar fi nedrept să nu i se recunoască regizoarei Chloé Zhao meritul pentru generozitatea faţă de marginali din spatele celui de-al treilea film al ei, „Nomadland” (2020), câştigător al Leului de Aur la Festivalul de la Veneţia şi favorit la Premiile Oscar.

20
/04
/21

Filme selecționate sau premiate în marile festivaluri ale anului trecut - Cannes, Veneția și San Sebastián - dar și noutăți absolute semnate de regizori precum Pedro Almodóvar sau François Ozon vor completa seria de surprize rezervate publicului TIFF, la cea de-a 20-a ediție.