Alexăndria, istoria ca o poveste
https://www.ziarulmetropolis.ro/alex%c4%83ndria-istoria-ca-o-poveste/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în ţara noastră la 1508 dar setea de cunoaştere, de informare a strămoşilor noştri este o realitate confirmată de existenţa numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanţ, şi anume ”Alexăndria”.

Un articol de Georgeta Filitti|5 februarie 2019

Este istoria eroului legendar Alexandru, regele Macedoniei, compusă în sec. II înainte de Christos. În sec. XIV apare o versiune sârbo-croată după care, la mijlocul sec. XVI, începe să fie transpusă și copiată în limba română. Dintre cele peste 50 de copii, o amintim  pe cea a popii Ioan Românul din Sânpetrul Hunedoarei, fiind cea mai veche ajunsă până la noi și realizată la 1620. Peste aproape 70 de ani, la 1690, moldoveanul Năstase Negrule copiază din nou textul ilustrându-l în plus într-o formă excepțională.

Alexăndria se înscrie printre ”cărțile populare” care sute de ani au ținut loc de lectură unor oameni curioși și cu respect deosebit pentru manuscrisul avut în fața ochilor. Astfel copia lui Negrule păstrează note marginale de tipul: ”la anul 1823, dechemvrie 31, am isprăvit și eu de citit această cărticică a marelui împărat Alexandru Măchidon…, cu adevărat că este de minune” (Ion Cârji, ban); ”să să știe că am citit și eu într-aceste istorii… și foarte mi-a plăcut” (Ștefan Feștilă, 1824, noiemvre 25). În 1831, Iancu Ghibănescu citește manuscrisul și îl roagă pe Dumnezeu să ierte păcatele scriitorului…

Dar care este istoria lui Alexandru Machedon? Într-o narațiune sfătoasă, pe alocuri incertă, povestea curge așa: Darius, împăratul persan, alături de Filip, regele Macedoniei, atacă Egiptul. Regele acestuia, Nectanebo al II-lea, citește în ceară fierbinte că țara îi va fi înfrântă, el să fugă și să se întoarcă întinerit ca s-o salveze. Se duce în Macedonia unde o face pe vraciul și, în absența lui Filip, se culcă cu soția acestuia, Olimpia. Rodul întâlnirii lor e Alexandru. Dar băiatul și-a întârziat venirea pe lume căci tatăl, de față la naștere, nu i-a îngăduit să iasă din pântecele maică-sii decât atunci când zodiile au devenit favorabile. Între timp, Filip se întoarce acasă și îl recunoaște pe Alexandru ca fiu al său. Îl încredințează lui Aristotel spre creștere; în același timp îl instruiește și Nectanebo. Dar cei doi tați mor și Alexandru, la 17 ani, e regele Macedoniei. Cucerește în dreapta și în stânga, Roma, ”țara Engliterii”, ”țara leșească”, Ardealul, ”țara tătărească”, ”țara arăpescă” de pe Marea Neagră. Cruță Ierusalimul, cucerește Babilonul, se războiește cu Darius, împăratul persanilor, și are o întâlnire neobișnuită cu el. Se dă drept propriul său sol, e cinstit de Darius cu vin în cupe de aur. Le bea și paharele le îndeasă în buzunar. Când e recunoscut, fuge și, ca să poată ieși din palat, mituiește portarii cu cupele furate. Cei doi se împacă și Alexandru se căsătorește cu Ruxandra, fiica persanului.

Apoi Alexandru își continuă cuceririle. Ajunge în India, țara lui Por împărat. Se luptă cu acesta, îl învinge. Primește vizita maestrului său, Aristotel și-i dezvăluie taina celor patru ajutoare cu care a cucerit lumea:  limba dulce, judecata dreaptă, iertarea greșelilor, mâna întinsă.

În tot ce întreprinde i se arată prorocul Irimia. Când acesta moare la Ierusalim, Alexandru poruncește să-i fie duse oasele la Alexandria, orașul întemeiat de el pentru a-l scăpa de șerpii care ucideau oamenii acolo.

Invidiat de unii, cu Macedonia râvnită de alții, Alexandru e otrăvit și cere să fie îngropat la Alexandria, nu înainte de a proroci că țara sa se va afla vreme îndelungată sub jugul turcilor.

Alexăndria rămâne o împletire fermecătoare de fapte reale (existența lui Alexandru Macedon și cuceririle lui fabuloase) cu povești din afara timpului său, elemente supranaturale, premoniții, destine împlinite potrivit deslușirilor date de mișcarea astrelor.



11
/05
/16

Peste 100 de poeți din 23 de țări vin la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), care va avea loc între 18 și 22 mai. 22 de invitați din străinătate, pe lista oaspeților numărându-se poeții nominalizați la Premiul Nobel pentru Literatură, precum Ko Un (Republica Coreea) sau Yang Lian (China), vor veni la București în această lună.

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

05
/05
/16

,,Viaţa ficţiunii după o Revoluţie” este cea mai recentă carte publicată de Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich). A apărut în această primăvară la Editura Polirom. Cartea aceasta (un roman, nu o colecţie de eseuri!) este scrisă ca un teribil epistolar în două părţi.

27
/04
/16

Rămăşiţele pământeşti ale lui Pablo Neruda au fost reînhumate pe țărmul Oceanului Pacific, în grădina casei sale din Isla Negra, pe coasta centrală chiliană. În urmă trei ani, trupul scriitorului fusese exhumat pentru a clarifica dacă poetul a fost asasinat în timpul dictaturii lui Augusto Pinochet.

26
/04
/16

Actrița Oana Pellea va fi, vineri, alături de Cristina Casian și Barbu Ollănescu-Orendi, oaspetele Serilor "Acasă". În cadrul evenimentului, sub genericul "Acasă la boierii Ollănești și la Amza Pellea" vor fi prezentate cărţile: "Jurnal 2003-2009", de Oana Pellea, "Să râdem cu Nea Mărin", de Amza Pellea și "Așa a fost să fie. Amintiri din anii mei buni și răi", de Barbu Ollănescu-Orendi.

24
/04
/16

“În dulcele stil clasic”, „Donul liniştit”, „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, „Moara cu noroc”, „Leo Africanus” sau chiar... „Abecedarul” sunt cărţi care au trasat direcţii în personalitatea şi cariera actualilor lideri ai României. De Ziua Internațională a Cărții, revista Q Magazine a “interogat” câteva dintre personalităţile zilei pe tema cărţii preferate. Vă prezentăm mai jos scurte fragmente din acest demers.

22
/04
/16

În mai puţin de o lună, în capitală debutează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări vor sosi la Bucureşti în perioada 18 – 22 mai, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: lecturi publice, mese rotunde, dezbateri și performance-uri.

22
/04
/16

„Nu-i amintire care să nu se şteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.”, Don Quijote de la Mancha, Miguel de Cervantes. În urmă cu 400 de ani se stingea din viaţă întemeietorul romanului modern şi simbolul literaturii spaniole.

21
/04
/16

Comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Miguel de Cervantes, în 22 aprilie, va marca și sfârșitul unei serii de 17.000 mesaje postate pe Twitter care reproduc integral romanul "Don Quijote" al scriitorului emblematic al literaturii spaniole. Autorul acestei ingenioase transcrieri este un inginer informatician spaniol de 55 de ani.

21
/04
/16

Vacanţe filocalice, de Gabriel Pătraşcu, şi Crux, de George State sunt volumele câştigătoare ale Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediţia 2015, la secţiunea „Proză”, respectiv „Poezie”. Ambele volume vor fi lansate în cadrul Salonului Internaţional de Carte „Bookfest”, care va avea loc în perioada 1 – 5 iunie, la Romexpo Bucureşti.

20
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, la Club A din Bucureşti (Str. Blănari nr. 14), în cadrul „Cafenelei critice”, va avea loc un dialog cu Matei Vişniec despre ultimul său roman, Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă..., apărut recent la Editura Cartea Românească, disponibil şi în format digital. Invitați: Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloş; Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

19
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt aşteptati la librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru lansarea celui mai nou roman al lui Amos Oz, Iuda, o realizare literară care repune în discuție, din perspectiva etică, politică și istorică, figura trădătorului și conceptul de trădare.