IUBIRI CARE FAC ISTORIE Alice Barb, regizoare şi directoarea Centrului Cultural „Casa Artelor“ şi soţul ei, actorul George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis din Bucureşti, sunt născuţi pe 14 şi pe 15 februarie şi trăiesc o spectaculoasă poveste de dragoste.
Un articol de Ziarul Metropolis|14 februarie 2015
Alice Barb s-a născut pe 14 februarie 1963, iar George Ivașcu pe 15 februarie 1968. Supranumiţi „îndrăgostiţii Sfântului Valentin“, cele două personalități au povestit în multe interviuri și emisiuni de televiziune ce i-a ținut alături, în ciuda unor probleme pe care cuplul le-a avut la un moment dat.
Într-o emisiune de la Antena 1, ei și-au amintit că s-au cunoscut în 1989, pe vremea studenţiei, când amândoi aspirau la o carieră în actorie. Într-o seară, după o petrecere dată de un prieten comun, George s-a oferit să o conducă pe Alice acasă. Ploua cu găleata, şi tânăra a călcat din greşeală într-o băltoacă.
Inventiv şi romantic, George a luat toate bălţile la rând, fredonând „Singing in the rain“. De atunci, nu s-au mai putut dezlipi unul de celălalt. Nici măcar atunci când au divorţat, în noiembrie 2007, când presa a scris că „mărul discordiei între cei doi a fost atunci dorinţa unuia şi neputinţa altuia de a avea un copil“.
La nici o lună după despărţirea oficială s-au împăcat și şi-au reînnoit jurămintele, la Curtea de Argeş, fiind cununaţi de un sobor de şapte preoţi.
„Iubirea e întâmplătoare. Dar o relaţie ca a noastră e un lucru la care se munceşte mult“, spunea Alice Barb, într-o altă emisiune.
Motivul divorţului a fost explicat de Alice Barb: „El tocmai primise Teatrul Metropolis pe mână și a fost un an în care nu l-a mai interesat nimic altceva. Iar eu, în perioada aceea, am avut o perioadă foarte grea, am fost și foarte bolnavă și am aflat că noi nu vom mai putea avea copii. Și a fost un șoc și am simțit nevoia să reacționez așa. Dar n-am plecat de acasă. Am rămas împreună, în toată perioada divorțului. Am stat mult de vorbă, cât nu mai apucaserăm să stăm. M-a cerut din nou în căsătorie și ne-am recăsătorit”.
„Noi suntem deja un cuplu, deci nu mai trebuie decât să vină cineva, să scrie scenariul”, spune George Ivaşcu iar Alice completează: „Mi-ar plăcea foarte mult să ajungem să jucăm un cuplu de îndrăgostiți la bătrânețe.”
Revista Tango scria că George a fost fermecat de ochii ei, dar apoi a fost cucerit și de atitudinea partenerei de viață.
Câteodată, Alice îi gătește mâncarea preferată, un fel nesofisticat, friptură de porc la cuptor, cu cartofi și cu… drag. Îi cumpără îmbrăcăminte pe care o așază pe fotolii, scaune, pat, în toată casa, astfel încât atunci când el ajunge acasă să se bucure de acele daruri.
O nepoată a întrebat o bunică, în momentul în care voia să se căsătorească: „Cum să fac ca să fie bine? Dă-mi te rog un sfat. Care e cel mai important lucru într-o viață în doi?” Bunica i-a spus simplu: „Îngăduiți-vă!” Într-o familie de doi oameni care se ocupă cu artă și de artă, este aproape imposibil să reziști dacă nu te îngădui. Noi ne-am îndrăgostit la prima vedere, în două săptămâni ne-am hotărât să fim împreună, a fost o nebunie. Primii ani au fost… de film, cu intensitate, cu pasiune. Ne-am construit carierele împreună. E ca și cum ne-am fi purtat noroc unul celuilalt.
Alice Barb
„Mă bucur să îi fac lui daruri, dar mi-am făcut și mie o bucurie mare“… Alice și-a cumpărat o pianină albă din Berlin, unde a montat spectacolul „Bucharest Tango”. Primul care a beneficiat de un concert al regizoarei a fost soțul său, care a ascultat Chopin.
Îi leagă foarte mult și dragostea pentru teatru. Au jucat împreună pentru prima dată în spectacolul „Cosma“, o coproducție româno-franceză a Teatrului Odeon și a unei companii pariziane, aceasta fiind prima lor întâlnire pe scenă. Au mai urmat „Căsătorie în stil olandez“, „Legenda ultimului împărat“, „Anna Karenina“, cu Alice regizoare, iar cu George actor.
