Ambasada Rusiei face o donatie Academiei
https://www.ziarulmetropolis.ro/ambasada-rusiei-face-o-donatie-academiei/

Primele 25 de volume din „Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, un proiect coordonat de profesorul Constantin Barbu şi realizat cu aprobarea lui Vladimir Putin, au fost donate joi Bibliotecii Academiei Române, de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, în prezenţa ambasadorului rus. Donaţia a fost făcută într-un eveniment organizat de Academia Română şi Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, joi, în sala […]

Un articol de Andrada Văsii|23 noiembrie 2012

Primele 25 de volume din „Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, un proiect coordonat de profesorul Constantin Barbu şi realizat cu aprobarea lui Vladimir Putin, au fost donate joi Bibliotecii Academiei Române, de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, în prezenţa ambasadorului rus.

Donaţia a fost făcută într-un eveniment organizat de Academia Română şi Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, joi, în sala de expoziţii „Th. Pallady” a Bibliotecii Academiei Române.

Cu acest prilej a fost vernisată şi expoziţia „Dimitrie Cantemir, un cărturar de tip renascentist”, realizată de Gabriela Dumitrescu.

„Donaţia manuscriselor este făcută de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, aceasta fiind, de altfel, şi cea care a sprijinit imprimarea acestor manuscrise. Academia Română nu a avut niciun rol în reproducerea acestor documente”, a declarat pentru MEDIAFAX, marţi, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. El a precizat atunci cămanuscrisele lui Dimitrie Cantemir au fost reproduse sub forma unor facsimile, pe hârtie de foarte bună calitate, „întregul merit revenindu-i Universităţii Creştine «Dimitrie Cantemir» şi profesorului Constantin Barbu.

În evenimentul de joi, Oleg Malghinov, ambasadorul rus la Bucureşti, şi-a amintit că, în anul II de facultate, a fost trimis într-o tabără chiar într-un detaşament care se numea „Cantemir”. Malghinov a înmânat celor implicaţi în proiect scrisori de mulţumire din partea preşedintelui Vladimir Putin.

 „Acest proiect arată că relaţiile dintre ţările noastre pot fi bune, pot fi reuşite”, a adăugat ambasadorul.

Ionel Haiduc a mai spus că aceasta este o primă serie de manuscrise recuperate de România sub formă de facsimil, dar că, în total, manuscrisele lui Dimitrie Cantemir sunt în număr de aproximativ 100, cele mai multe aflându-se în prezent în arhivele ruseşti, dar şi la Istanbul, „doar câteva” dintre acestea regăsindu-se în România. Potrivit lui Haiduc, documentele au fost imprimate cu ajutorul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti şi cu aprobarea lui Vladimir Putin, pe vremea când acesta deţinea funcţia de prim-ministru.

Profesorul Constantin Barbu, cel care a coordonat proiectul „Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, a declarat pentru MEDIAFAX că primele 25 de volume ale acestei serii au apărut într-o ediţie de lux.

„S-au executat patru seturi legate în piele naturală, cu portretul şi semnătura lui Cantemir în aur, tipărite color pe carton de 130 g/mp, cărţile fiind aşezate într-o ladă din lemn de nuc (…). Primul set a fost dăruit excelenţei sale Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse. Un set, primului ministru Medvedev, un set, primului ministru Ponta. Al patrulea set este donat de către Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti Bibliotecii Academiei Române”, a explicat Constantin Barbu.

Acesta a ajuns să scaneze manuscrise şi documentele Cantemir care se află în Rusia cu ajutorul lui Alexander Churilin, ambasador al Federaţiei Ruse în România în perioada 2005 – 2012.

„Graţie strădaniilor ambasadorului Churilin, am primit, prin mai 2009, o scrisoare în care mi se comunica acordul instituţiilor ruse privind facsimilarea manuscriselor şi documentelor Cantemir. Întotdeauna ambasadorul Churilin a vegheat generos la transpunerea în realitate a Marelui Proiect Cantemir”, a explicat Constantin Barbu pentru MEDIAFAX.

Din punct de vedere financiar, proiectul a fost susţinut de Paul Tudor, prin Fundaţia Culturală „Tudor”, care a jucat „rolul statului român”, a mai spus Constantin Barbu. „Eu nu am fost refuzat de nicio instituţie (a statului român, n.r.), au existat doar instituţii care şi-au refuzat lor însele celebritatea”, a explicat acesta.

„Scanările manuscriselor şi documentelor aflate în Rusia durează din 2009. Şi vor mai dura, fiindcă mai sunt, în principal, 13 manuscrise aflate la Sankt Petersburg şi 75 de lăzi cu manuscrise şi documente la Moscova”, a adăugat Constantin Barbu.

Constantin Barbu a prezentat la evenimentul de joi „procesul-verbal” prin care Academia din Berlin l-a propus şi l-a primit ca membru pe Dimitrie Cantemir.

Constantin Barbu s-a născut în 1954. Este absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea din Craiova (1974-1978), şi a fost bursier al Guvernului francez (1977). A publicat primul articol în revista Ramuri (1975) şi a debutat în Luceafărul şi Bhagavad-Gita, în 1976, 1977.

A publicat prima carte, „Rostirea esenţială. Eseu despre reamintirea Fiinţei”, la editura Scrisul Românesc (1985), cu o prefaţă de Marin Sorescu. Cartea de metafizică a fost primită cu entuziasm şi generozitate de Edgar Papu (în Flacăra), Adrian Marino (în Tribuna), Mihai Şora (în Ramuri). Anton Dumitriu şi Dumitru Stăniloae îi trimit autorului cuvinte cu totul aparte, în scrisori particulare.
Constantin Noica a scris despre Constantin Barbu „C.B. – excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie literară”, iar Emil Cioran l-a numit „Un complice în cultul Nimicului”. De asemenea, Constantin Barbu este considerat „filosoful tinerei generaţii”.

În 1989 publică „O gramatică a fiinţei” care este, de fapt „Hestia. Încercare de a dezlega imaginea lumii”, fragmente din transsistemul „Marea Traversare a Vidului” (lucrare cuprinzând peste o sută de cărţi; va fi tipărită în 35 de volume). În 1991 la Editura Pontica, publică „Eminescu. Poezie şi nihilism”, teza unui doctorat nesfârşit.

Editează, cel dintâi, „Manuscrisele lui Mihai Eminescu” (în facsimil), un „Corpus eminescianum” şi „Opera transliterată” – proiect din care au apărut deja 25 de volume. Imaginat, la Păltiniş, împreună cu Noica, acesta este cosiderat cel mai mare proiect al culturii române. O parte a proiectului a executat-o Academia Română, sub bagheta lui Eugen Simion, în condiţii deosebite.

În 1991 primeşte, la Bruxelles, un premiu internaţional pentru eseul „L’UniVers et le Vers”. A publicat mai multe cărţi de poeme: „Iluzia regală, elegiile Absenţei”, „Versiuni ale vidului”, „Limba distrusă”, „Carte despre singurătate, nebunie şi moarte”. A publicat mai multe cărţi de eseuri: „Autoversiunea inexistibilă”, „Căderea în Cosmos”, „Epékeinatēsousias”. A tipărit cărţi inedite de Cioran, Noica, Eliade. Câteva dintre lucrările sale au fost traduse în italiană, franceză, suedeză, engleză. A editat „Cartea imaginală” Codex Aureus Dacoromanorum, 20 de volume, a publicat peste 100 de volume din „Biblioteca lui Eminescu” şi a publicat „Codul invers. Arhiva înnebunirii şi a uciderii nihilistului Mihai Eminescu, volumele I-XXII”.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) poate fi considerat principele cel mai cultivat din ultimul mileniu. Cantemir ştia 11 limbi străine şi opera sa stă scrisă în opt limbi, între care latină, română, rusă, turcă, persană.Cantemir a trăit în două imperii fizice: Poarta Otomană, Imperiul Rus, iar mintea lui a călătorit în patru imperii, adăugând Porţii şi Imperiului Rus, Imperiul Habsburgic (îi scria împăratului în chestiunea Transilvania) şi Imperiul German. Cantemir a fost prinţ moscovit şi Principe al Imperiului German. Totodată, Cantemir a fost membru al Academiei din Berlin.

Manuscrisele lui Cantemir se află în Rusia, România/Moldova, Turcia, Siria, Liban, Vatican, Germania, Franţa, Anglia, SUA, Ucraina, Grecia.

Voltaire proiectase o „Viaţă a lui Cantemir”, Byron îl aminteşte în Don Juan, Schelley îi dedică versuri. În casa ginerelui său cânta Mozart la pian. Graţie lui Antioh Cantemir, cartea despre „Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman” a fost publicată la Londra în engleză. Ea a apărut în franceză la Paris şi în germană la Hamburg. I-a adus celebritate.

Pe de altă parte, Cantemir s-a bucurat de o splendidă posteritate culturală. Cantemir a scris filosofie, proză. Teoria muzicii şi muzică. Ortodox profund, el a scris şi cărţi de religie şi de istorie a religiei. S-a ilustrat în logică şi ştia arhitectură.

Este marele fondator al istoriografiei româneşti: „Hronicul vechimei a Româno-Moldo-Vlahilor”. Între marile sale cărţi, alături de Hronic, se numără: „Istoria ieroglifică”, „Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman”, „Descrierea Moldovei”, „Sacro-Sanctae scientiae indepingibilis Imago”, „Institutio logices” şi „Compendiolum universa e Logices institutiones”, „Curanus”, „Istoria Cantacuzinilor şi Brâncovenilor”, „Manifestul persan”, „Cartea cântărilor după muzică turcească”, „Examinarea fizică a monarhiilor”, „Despre conştiinţă”, „De muro Caucaseo”.

 

Sursa: Mediafax

06
/07
/22

A doua ediție a Festivalului de Teatru și Film „Șerban Ionescu” va avea loc în perioada 17 - 23 iulie 2022, în stațiunea 2 Mai. Timp de o săptămână, iubitorii de artă de toate vârstele se vor putea bucura de peste 20 de evenimente culturale cu intrare liberă, de la concerte și proiecții de film în aer liber și până la spectacole, expoziții, masterclassuri și ateliere de teatru pentru copii și adolescenți.

06
/07
/22

Avishai Cohen Quartet (IL), Roberto Fonseca Trio (CU), Mircea Tiberian Trio (RO), GANNA (UKR), Elena Mîndru Quartet (RO), Mădălina Pavăl Orchestra (RO), Apifera (IL) și Paperjam (RO) completează lista artiștilor care vor concerta la a X-a ediție a festivalului Jazz in the Park, ce va avea loc în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, în 1-4 septembrie.

05
/07
/22

Marți, 5 iulie 2022, a început la Craiova de-a IV-a ediție a Festivalului Tinerilor Regizori Theater Networking Talents - #TNT2022. Unul dintre cele mai dinamice și provocatoare evenimente culturale ale verii, dedicat artiștilor de teatru din noua generație, TNT aduce pe scena Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova 14 spectacole de teatru, instalații, concerte, dezbateri și proiecții de film. Lansarea platformei #TNT2022 a avut loc pe 5 iulie, de la ora 20:00, în foaierul Teatrului Național „Marin Sorescu”, după spectacolul care deschide această ediție.

05
/07
/22

Pe 1 iulie EUROPAfest#29 a debutat în forță cu un duo de excepție format din câștigătorii „Deutscher Rock und Pop Preis“, eveniment considerat Oscarul muzical al Europei. Opening Gala Concert i-a avut ca nume de afiș pe “Best guitarist” 2021 – Peter Autschbach | Germania și “Best Voice” 2019 - Samira Saygili | Turcia, Germania, care au susținut un concert de neuitat alături de artiști din Italia, Statele Unite și Indonezia.

05
/07
/22

Luni, 4 iulie, la Palatul Culturii din Bistrița a avut loc ediția cu numărul 30 a Galei Premiilor UNITER. Întreaga Gală a fost o reverență adusă omului de cultură Ion Caramitru, președintele uniunii timp de 31 de ani, inițiatorul acestui program.

05
/07
/22

Minionii (ființe mici, galbene, cilindrice, cu unul sau doi ochi acoperiți de ochelari, care vorbesc limba „minioneză” pe care doar maleficul lor stăpân, Gru, pare s-o stăpânească la perfecție) și-au câștigat celebritatea binemeritată și au ajuns, iată, cap de afiș al celui de-al doilea lungmetraj dedicat poveștii lor.

05
/07
/22

15 profesioniști de top din domeniul cultural, marketing și antreprenoriat au acceptat invitația de a deveni mentori la prima ediție Whatifany, programul inovator de orientare profesională dedicat liceenilor. Un demers educațional gândit ca o completare a eforturilor depuse de-a lungul celor 12 ani de studiu, programul debutează cu o ediție-pilot în luna septembrie, la București. Organizat în două etape, începând cu luna septembrie, Whatifany le va oferi participanților șansa de a interacționa atât cu experții din cele trei domenii, cât și cu mediile profesionale în care aceștia activează, în cadrul unor stagii de internship.

05
/07
/22

Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal va deschide miercuri, 6 iulie 2022, ora 19.30, la Ateneul Român, celebrul festival international “Vara Magică”. Programul va cuprinde Ludwig van Beethoven – Concertul pentru vioară și orchestră în Re major, op. 61, solist Josef Špaček şi Modest Musorgski/Maurice Ravel – Tablouri dintr-o expoziție.

05
/07
/22

Teatrul Național din Timișoara deschide drumuri. Face parte din istoria lui, din destinul lui. Așa cum România modernă va trebui să își asume momentul în care actorii Naționalului au oprit spectacolul de pe scenă și le-au deschis revoluționarilor strânși în Piața Victoriei, în 16 decembrie 1989, porțile Teatrului în numele libertății și al adevărului, schimbând istoria, tot așa, în același spirit, urmându-și rostul și rolul său de creator de spectacole, dar urmărind excelența, profesionalismul, Teatrul Național deschide drumuri în direcția civismului, a determinării, a umanității în toate aspectele pe care le reunește acest concept.

05
/07
/22

Adaptarea lui Xavier Giannoli a romanului lui Honoré de Balzac despre ambiții literare și corupția din media în Parisul secolului XIX ajunge în cinema din 8 iulie, distribuit de Independența Film. Prezentat în premieră internațională la Festivalul de la Veneția și câștigător a șapte premii César, printre care și premiul pentru cel mai bun film, Iluzii pierdute reunește în distribuție nume cunoscute precum Cécile de France, Xavier Dolan sau Gérard Depardieu.