Ambasada Rusiei face o donatie Academiei
https://www.ziarulmetropolis.ro/ambasada-rusiei-face-o-donatie-academiei/

Primele 25 de volume din “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, un proiect coordonat de profesorul Constantin Barbu şi realizat cu aprobarea lui Vladimir Putin, au fost donate joi Bibliotecii Academiei Române, de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, în prezenţa ambasadorului rus. Donaţia a fost făcută într-un eveniment organizat de Academia Română şi Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, joi, în sala […]

Un articol de Andrada Văsii|23 Noiembrie 2012

Primele 25 de volume din “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, un proiect coordonat de profesorul Constantin Barbu şi realizat cu aprobarea lui Vladimir Putin, au fost donate joi Bibliotecii Academiei Române, de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, în prezenţa ambasadorului rus.

Donaţia a fost făcută într-un eveniment organizat de Academia Română şi Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, joi, în sala de expoziţii “Th. Pallady” a Bibliotecii Academiei Române.

Cu acest prilej a fost vernisată şi expoziţia “Dimitrie Cantemir, un cărturar de tip renascentist”, realizată de Gabriela Dumitrescu.

“Donaţia manuscriselor este făcută de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, aceasta fiind, de altfel, şi cea care a sprijinit imprimarea acestor manuscrise. Academia Română nu a avut niciun rol în reproducerea acestor documente”, a declarat pentru MEDIAFAX, marţi, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. El a precizat atunci cămanuscrisele lui Dimitrie Cantemir au fost reproduse sub forma unor facsimile, pe hârtie de foarte bună calitate, “întregul merit revenindu-i Universităţii Creştine «Dimitrie Cantemir» şi profesorului Constantin Barbu.

În evenimentul de joi, Oleg Malghinov, ambasadorul rus la Bucureşti, şi-a amintit că, în anul II de facultate, a fost trimis într-o tabără chiar într-un detaşament care se numea “Cantemir”. Malghinov a înmânat celor implicaţi în proiect scrisori de mulţumire din partea preşedintelui Vladimir Putin.

 “Acest proiect arată că relaţiile dintre ţările noastre pot fi bune, pot fi reuşite”, a adăugat ambasadorul.

Ionel Haiduc a mai spus că aceasta este o primă serie de manuscrise recuperate de România sub formă de facsimil, dar că, în total, manuscrisele lui Dimitrie Cantemir sunt în număr de aproximativ 100, cele mai multe aflându-se în prezent în arhivele ruseşti, dar şi la Istanbul, “doar câteva” dintre acestea regăsindu-se în România. Potrivit lui Haiduc, documentele au fost imprimate cu ajutorul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti şi cu aprobarea lui Vladimir Putin, pe vremea când acesta deţinea funcţia de prim-ministru.

Profesorul Constantin Barbu, cel care a coordonat proiectul “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, a declarat pentru MEDIAFAX că primele 25 de volume ale acestei serii au apărut într-o ediţie de lux.

“S-au executat patru seturi legate în piele naturală, cu portretul şi semnătura lui Cantemir în aur, tipărite color pe carton de 130 g/mp, cărţile fiind aşezate într-o ladă din lemn de nuc (…). Primul set a fost dăruit excelenţei sale Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse. Un set, primului ministru Medvedev, un set, primului ministru Ponta. Al patrulea set este donat de către Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti Bibliotecii Academiei Române”, a explicat Constantin Barbu.

Acesta a ajuns să scaneze manuscrise şi documentele Cantemir care se află în Rusia cu ajutorul lui Alexander Churilin, ambasador al Federaţiei Ruse în România în perioada 2005 – 2012.

“Graţie strădaniilor ambasadorului Churilin, am primit, prin mai 2009, o scrisoare în care mi se comunica acordul instituţiilor ruse privind facsimilarea manuscriselor şi documentelor Cantemir. Întotdeauna ambasadorul Churilin a vegheat generos la transpunerea în realitate a Marelui Proiect Cantemir”, a explicat Constantin Barbu pentru MEDIAFAX.

Din punct de vedere financiar, proiectul a fost susţinut de Paul Tudor, prin Fundaţia Culturală “Tudor”, care a jucat “rolul statului român”, a mai spus Constantin Barbu. “Eu nu am fost refuzat de nicio instituţie (a statului român, n.r.), au existat doar instituţii care şi-au refuzat lor însele celebritatea”, a explicat acesta.

“Scanările manuscriselor şi documentelor aflate în Rusia durează din 2009. Şi vor mai dura, fiindcă mai sunt, în principal, 13 manuscrise aflate la Sankt Petersburg şi 75 de lăzi cu manuscrise şi documente la Moscova”, a adăugat Constantin Barbu.

Constantin Barbu a prezentat la evenimentul de joi “procesul-verbal” prin care Academia din Berlin l-a propus şi l-a primit ca membru pe Dimitrie Cantemir.

Constantin Barbu s-a născut în 1954. Este absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea din Craiova (1974-1978), şi a fost bursier al Guvernului francez (1977). A publicat primul articol în revista Ramuri (1975) şi a debutat în Luceafărul şi Bhagavad-Gita, în 1976, 1977.

A publicat prima carte, “Rostirea esenţială. Eseu despre reamintirea Fiinţei”, la editura Scrisul Românesc (1985), cu o prefaţă de Marin Sorescu. Cartea de metafizică a fost primită cu entuziasm şi generozitate de Edgar Papu (în Flacăra), Adrian Marino (în Tribuna), Mihai Şora (în Ramuri). Anton Dumitriu şi Dumitru Stăniloae îi trimit autorului cuvinte cu totul aparte, în scrisori particulare.
Constantin Noica a scris despre Constantin Barbu “C.B. – excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie literară”, iar Emil Cioran l-a numit “Un complice în cultul Nimicului”. De asemenea, Constantin Barbu este considerat “filosoful tinerei generaţii”.

În 1989 publică “O gramatică a fiinţei” care este, de fapt “Hestia. Încercare de a dezlega imaginea lumii”, fragmente din transsistemul “Marea Traversare a Vidului” (lucrare cuprinzând peste o sută de cărţi; va fi tipărită în 35 de volume). În 1991 la Editura Pontica, publică “Eminescu. Poezie şi nihilism”, teza unui doctorat nesfârşit.

Editează, cel dintâi, “Manuscrisele lui Mihai Eminescu” (în facsimil), un “Corpus eminescianum” şi “Opera transliterată” – proiect din care au apărut deja 25 de volume. Imaginat, la Păltiniş, împreună cu Noica, acesta este cosiderat cel mai mare proiect al culturii române. O parte a proiectului a executat-o Academia Română, sub bagheta lui Eugen Simion, în condiţii deosebite.

În 1991 primeşte, la Bruxelles, un premiu internaţional pentru eseul “L’UniVers et le Vers”. A publicat mai multe cărţi de poeme: “Iluzia regală, elegiile Absenţei”, “Versiuni ale vidului”, “Limba distrusă”, “Carte despre singurătate, nebunie şi moarte”. A publicat mai multe cărţi de eseuri: “Autoversiunea inexistibilă”, “Căderea în Cosmos”, “Epékeinatēsousias”. A tipărit cărţi inedite de Cioran, Noica, Eliade. Câteva dintre lucrările sale au fost traduse în italiană, franceză, suedeză, engleză. A editat “Cartea imaginală” Codex Aureus Dacoromanorum, 20 de volume, a publicat peste 100 de volume din “Biblioteca lui Eminescu” şi a publicat “Codul invers. Arhiva înnebunirii şi a uciderii nihilistului Mihai Eminescu, volumele I-XXII”.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) poate fi considerat principele cel mai cultivat din ultimul mileniu. Cantemir ştia 11 limbi străine şi opera sa stă scrisă în opt limbi, între care latină, română, rusă, turcă, persană.Cantemir a trăit în două imperii fizice: Poarta Otomană, Imperiul Rus, iar mintea lui a călătorit în patru imperii, adăugând Porţii şi Imperiului Rus, Imperiul Habsburgic (îi scria împăratului în chestiunea Transilvania) şi Imperiul German. Cantemir a fost prinţ moscovit şi Principe al Imperiului German. Totodată, Cantemir a fost membru al Academiei din Berlin.

Manuscrisele lui Cantemir se află în Rusia, România/Moldova, Turcia, Siria, Liban, Vatican, Germania, Franţa, Anglia, SUA, Ucraina, Grecia.

Voltaire proiectase o “Viaţă a lui Cantemir”, Byron îl aminteşte în Don Juan, Schelley îi dedică versuri. În casa ginerelui său cânta Mozart la pian. Graţie lui Antioh Cantemir, cartea despre “Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman” a fost publicată la Londra în engleză. Ea a apărut în franceză la Paris şi în germană la Hamburg. I-a adus celebritate.

Pe de altă parte, Cantemir s-a bucurat de o splendidă posteritate culturală. Cantemir a scris filosofie, proză. Teoria muzicii şi muzică. Ortodox profund, el a scris şi cărţi de religie şi de istorie a religiei. S-a ilustrat în logică şi ştia arhitectură.

Este marele fondator al istoriografiei româneşti: “Hronicul vechimei a Româno-Moldo-Vlahilor”. Între marile sale cărţi, alături de Hronic, se numără: “Istoria ieroglifică”, “Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman”, “Descrierea Moldovei”, “Sacro-Sanctae scientiae indepingibilis Imago”, “Institutio logices” şi “Compendiolum universa e Logices institutiones”, “Curanus”, “Istoria Cantacuzinilor şi Brâncovenilor”, “Manifestul persan”, “Cartea cântărilor după muzică turcească”, “Examinarea fizică a monarhiilor”, “Despre conştiinţă”, “De muro Caucaseo”.

 

Sursa: Mediafax

23
/12
/19

Comisia Națională a României pentru UNESCO – CNR UNESCO - a organizat în data de 17 decembrie cea de-a IV-a ediție a Galei anuale de sfârșit de an, care a reunit partenerii instituționali, respectiv reprezentanți ai instituțiilor publice, societății civile, mediului privat, precum și alți colaboratori, personalități din domeniile de interes ale UNESCO - educație, științe, cultură, comunicare și informare.

22
/12
/19

Dragostea este în fel și chip. Sentimentul suprem, care se colorează în infinite nuanțe, care înflăcărează imaginația creatorilor dintotdeauna, a dat naștere unora dintre cele mai reușite romane, care își păstrează peste ani puterea de seducție asupra cititorilor.

21
/12
/19

Primele reprezentații ale spectacolului „Nora (o casă de păpuși)” de Henrik Ibsen, în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, au fost programate pe 20, 21, 22 și 23 decembrie, de la ora 19.00, la Biblioteca Națională a României.

20
/12
/19

Marți, 17 decembrie 2019, la ora 12.00, la sediul Teatrului de Comedie a avut loc ceremonia oficială de dezvelire a celor șase monumente de for public, dedicate îndrăgiților actori Radu Beligan, Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Amza Pellea, Iurie Darie și Dem Rădulescu.

20
/12
/19

Teatrul „Tomcsa Sándor” va sărbători revelionul cu o comedie a celui mai sărbătorit și a celui mai jucat autor al dramaturgiei române: I. L. Caragiale. Premiera a avut loc în data de 19 decembrie 2019, iar în seara de Revelion pe 31 decembrie, de la ora 18, va putea fi văzut din nou, un mod inedit de a sărbători noul an.

19
/12
/19

Expoziţia de fotografii „Then and Now – Romanian Perspectives Celebrating 30 years of Transforming Change” a fost deschisă miercuri, la Institutul Cultural Român, de ambasadorul Statelor Unite în România, E.S. Adrian Zuckerman. La eveniment a participat și preşedintele interimar al ICR, Mirel Taloş.

19
/12
/19

Duminică 22 decembrie 2019, de la ora 11.00, la Sala Mică, în cadrul programului Conferințele Teatrului Național, va avea loc o dezbatere a Revistei „22” la Teatrul Național București, cu tema „Profitori și beneficiari ai Revoluției”.

19
/12
/19

Eden, povestea neobișnuită a unei tinere nevoite să trăiască în izolare totală, semnată de regizoarea maghiară Ágnes Kocsis, va avea premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam (22 ianuarie – 2 februarie 2020), în competiția Big Screen.

Page 4 of 851« First...23456...102030...Last »