Amintiri despre „Șaraiman”-ul de la Timișoara
https://www.ziarulmetropolis.ro/amintiri-despre-saraiman-ul-de-la-timisoara/

Extraordinar cum un spectacol de la care ai ieşit deja de aproape o lună încă poate lucra în tine!

Un articol de Andrei Crăciun|6 iulie 2014

Era 11 iunie 2014, mă aflam în orașul Timișoara pentru FEST-FDR, un festival trimis de bănățenii în avangarda pretențiilor de a fi capitală culturală europeană în următorul deceniu. De-acum voi folosi timpul prezent, căci veți vedea că 11 iunie 2014 nu mi-a trecut.

Așadar, e caniculă la Timișoara. Oamenii se ascund pe sub umbreluțele de pe strada Alba Iulia care duce înspre librăria Cartea de Nisip. “Cartea de Nisip” este titlul unei cărți de Jorge Luis Borges. Mă ascund și eu de soare, când o văd. În vitrină au chiar și cartea mea, “Baricadele”. Sunt flancat de Ernesto Sabato, care este scriitorul meu preferat și Mihaela Rădulescu, care nu este scriitoarea mea preferată.

E 11 iunie 2014 și caut Sala 2 a Teatrului Național “Mihai Eminescu”. Teoretic, știu unde este. Practic, sunt la câțiva pași de a mă rătăci. Ajung. Timișorenii mi-au povestit cu mândrie destinul acestei săli – fost manej imperial, fostă sală de sport, lăsată în ruină și reînviată în scopuri strict culturale.

Sunt aici să văd spectacolul “Șaraiman”, spectacol binecunoscut, în care se îmbină arta dansului, în care Răzvan Mazilu e un maestru consacrat, buna comedie de stand-up a lui Dan Badea, și ea recunoscută ca atare, și muzica lăutărească a Romicăi Puceanu, “Șaraiman”-ul carevasăzică, dar nu doar “Șaraiman”-ul.

E un concept pretențios, care cere mult de la spectator, căci și mult i se oferă: pașii unui dansator care intră și iese din valiză, hohotul tandru de râs, autentica muzică de beție metafizică țigănească.

Dan Badea și-a adaptat repertoriul la specificul local. S-a râs îndelung și cu deplină justificare de miticii, de meltenii din București, de șaormarii și de parcagiii de care e plină capitala țării noastre. A gâdilat orgoliul timișorenilor, și bine a făcut, căci bănățenilor le place să li se recunoască statutul, justificat și el, de “frunce”.

A făcut multe glume bune, care plateau și deasupra noastră, a celor care nu facem stand-up-comedy. El a fost, însă, primul care a teoretizat teroarea care derivă din borcanele despre care obsedatele și obsedantele noastre mame ne tot interoghează, și nu numai în sezonul murăturilor.

A fost o seară la care încă mă gândesc. N-a trecut nici o lună de atunci. E prea devreme pentru melancolie. Am ieșit din fostul manej imperial cu gândul că acesta, “Șaraiman”, e unul dintre atât de rarele spectacole la care m-aș întoarce mereu și mereu, ca la mine însumi.

Foto din spectacolul „Saraiman“ – Ana Maria Moldovan



20
/02
/24

Horia, filmul de debut în lungmetraj al regizoarei Ana-Maria Comănescu, va fi lansat pe marile ecrane din țară în 10 aprilie și este distribuit de August Film. Vladimir Țeca, Angelina Pavel sunt în rolurile principale. Din distribuție mai fac parte Liviu Cheloiu, Daniela Nane,  Mihaela Velicu, Dragoș Olaru și Robert Onofrei.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.