Ana Ularu, 30. La mulţi ani!
https://www.ziarulmetropolis.ro/ana-ularu-30-la-multi-ani/

Joc teatru puţin pentru că aşa a fost să fie destinul meu, pentru că în România posturile în teatre sunt blocate, colaboratorii sunt puţini şi aceeaşi peste tot, pentru că se formează trene de admiraţie, pentru că am făcut film şi mi s-a pus ştampila că sunt actriţă “de film”, cu toate că am 6 ani de “antrenament” pentru teatru şi roluri principale deja făcute la niste regizori mari şi minunati (ce bine că ei au avut încredere în mine). – Ana Ularu

Un articol de Petre Ivan|26 iunie 2015

La 16 ani era Lolita lui Ştefan Iordache în spectacolul Cătalinei Buzoianu. În ultimii doi ani a jucat în filme precum: ”Sunt o babă comunistă”, ”Serena”, alături de Bradley Cooper şi de Jennifer Lawrence, ” O vară foarte instabilă”, ”Index Zero” sau”Ramona”.

Îmi place la nebunie să îmi văd prietenii pe scenă, jucând și fiind al naibii de buni. Sunt cumva snoabă, mă împrietenesc doar cu oameni talentați, pentru că îmi place să fiu în admirația lor, să fur de la ei, să le observ energia, să mă bucur de ei. Și imi place să trâmbițez despre spectacolele lor și cât de talentați sunt. – – Ana Ularu

A câştigat numeroase distincţii, printre care Premiul pentru Cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Salonic, Premiul ”Gopo” pentru cea mai bună actriţă din România (2012), trofeul ”Boccalino”, oferit de criticii elveţieni de la Festivalul de Film de la Locarno, dar şi Trofeul ”Shooting Stars”, la Festivalul de Film de la Berlin.

Citesc cu foarte mare drag și poezie, mă mai apucă din când în când pasiunea pentru vreun autor sau altul, sau cărți, tratate despre cinema, sau Literatura Infernală interzisă :), sau filosofie (am avut o perioadă intensă de Foucault), sau jurnale (Scrierile Intime ale lui Baudelaire sunt sublime, se găsesc în format electronic). Ascult rock și muzică electronică. Uneori jazz. Uneori operă. – Ana Ularu

Frumoasa şi talentata actriţă Ana Ularu împlineşte, astăzi, 30 de ani.

Foto: Ana Ularu – cinemagia

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig: Focus Delphine Seyrig și Focus Centrul Simone de Beauvoir.