APEIROGON. Manifest pentru pace
https://www.ziarulmetropolis.ro/apeirogon-manifest-pentru-pace/

„Apeirogon”, romanul irlandezului Colum McCann, este una dintre cele mai cuprinzătoare cărţi care abordează conflictul dintre Israel şi Palestina în mileniul III.

Un articol de Alina Vîlcan|24 februarie 2021

Roman hibrid, împletind documentarea minuțioasă cu imaginația, Apeirogon de Colum McCann își ia titlul din matematică (apeirogon = poligon cu un număr de laturi infinit numărabil) aducând în prim-plan conflictul israeliano-palestinian și viața sub ocupație. În centrul romanului, se află doi bărbați, Bassam Aramin și Rami Elhanan, unul palestinian, celălalt israelian, care aleg să înfrunte tragismul vieții militând pentru pace. Amândoi și-au pierdut fiicele în războiul dus de statele din care fac parte.

Smadar Elhanan, fiica lui Rami, a murit în explozia provocată de un atentat sinucigaș, în centrul orașului Ierusalim, prin care se plimba în acea după-amiază alături de două prietene, căutând cărți. Amir, fiica lui Bassam, a fost împușcată de un polițist de frontieră israelian în fața școlii din orășelul Anata, într-o pauză în care ieșise să-și cumpere dropsuri. În loc să caute răzbunare, tații lor aleg să le spună poveștile, într-o încercare comună în care își unesc vocile împotriva ocupației israeliene în Palestina.

Construit din fragmente de-o frumusețe sfâșietoare, romanul lui McCann se deschide cu dealurile Ierusalimului străbătute de Rami, la șaizeci și șapte de ani, pe motocicleta sa japoneză, de care este de nedespărțit, așa cum Bassam ne apare cel mai adesea la volanul mașinii sale, mereu cu o țigară aprinsă. În fața cititorului se întinde astfel, de-a lungul a peste 550 de pagini, decorul complex al Palestinei și Israelului, tranzitat de mii de păsări călătoare în drumul lor spre țările calde și înapoi și dominat de repere religioase iudaice, creștine și musulmane, populat de tabere de refugiați și înțesat de puncte de control israeliene, supravegheat încontinuu de forțe de ordine, asfixiat de teroare, de lipsa libertăților, de drame, de credințe străvechi și, adesea, de moarte.

Dincolo de poveștile reale ale celor doi protagoniști și împletindu-se cu acestea, se desfășoară istoria spațiului israeliano-palestinian, din vechime și până azi, cu accente dintre cele mai variate. Ni se înfățișează astfel bătrânul Borges, orb, pășind prin bazaruri urmat de zeci de palestinieni care se opresc la fiecare pas să îl asculte, artistul francez Philippe Petit traversând pe sârmă, la mare înălțime, Valea Hinnom din Ierusalim, pe o distanță de 300 de metri, care eliberează din buzunar un porumbel aproape alb sub privirele mulțimii care îi urmărește spectacolul de la balcoane, de pe trotuare sau de pe acoperișuri, sau literatul palestinian Wael Zuaiter din Nablus, refugiat la Roma, unde încerca să traducă din arabă în italiană 1001 de nopți, pentru că nu exista nicio traducere în italiană a cărții-cult chiar din limba în care fusese scrisă, împușcat de Mossad, în 1972, cu 13 gloanțe, ultimul dintre ele rămânând înfipt în cotorul cărții… Tablourile se succeed cu repeziciune, traversând lumea, dar mai ales Israelul și Palestina, de la Ierusalim la Hebron și de la Betleem la Ierihon, din Beit Jala în Tel Aviv, de la Ramallah la Haifa, de la Marea Moartă la Zidul Plângerii și de la Nazaret la Zidul de Separare.

Rami, care cândva a luptat în război de partea israeliană, și Bassam, care în tinerețe a petrecut ani buni în închisoare, acuzat de terorism, sunt legați printr-o prietenie venită din aceeași dramă, aceea a unui conflict tot mai greu de înțeles, care pare să nu se mai termine și care an de an ia nenumărate vieți. Complex, de-un rafinament incontestabil, poetic și totodată extrem de bogat în informații, Apeirogon este un roman necesar al zilelelor noastre, care dezvăluie, prin intermediul literaturii, ce înseamnă viața sub ocupație. Sub forma unui puzzle dinamic construit din fragmente, sute de fragmente numerotate cu cifre arabe și fiecare având ritmul, precizia și muzicalitatea unui adevărat poem, romanul de față este una dintre cărțile esențiale care încă se mai scriu astăzi, despre un spațiu vital în istoria omenirii.

Romanul Apeirogon, de Colum McCann, a apărut în limba română la Editura Litera, în traducerea lui Bogdan Perdivară, în colecția Clasici contemporani, în 2020, anul în care a fost publicat și în original.

Foto: Bassam Aramin și Rami Elhanan, fotografiați de Sarah Lee / Newstatesman.com

 

 

 

 

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

22
/01
/20

Albumul „Gigi Căciuleanu – OmulDans“ va fi lansat, miercuri, pe 22 ianuarie 2020, de la ora 19.00, la Maison Maurice Béjart, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu, alături de numeroase personalități culturale și diplomatice, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA, coordonat de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia.

22
/01
/20

Volumul „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat joi, 23 ianuarie 2020, ora 18.00, în Sala mare a Institutului Cultural Român.

21
/01
/20

„Gradul de încredere în pseudoştiinţă este direct proporţional cu gradul de neîncredere în ştiinţă”. E una dintre afirmațiile din noua carte a lui Alex Doppelgänger, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Pământul este plat!”.

16
/01
/20

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineștilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actrițe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii și o bogată colecție de fotografii.

15
/01
/20

O revizitare a biografiei eminesciene prin intermediul fragmentelor de amintiri lăsate de 7 dintre aceia care l-au cunoscut îndeaproape pe poet, precum Ioan Slavici sau I. L. Caragiale.

14
/01
/20

Născut pe 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, Albert Einstein murea pe 18 aprilie 1955, în New Jersey. Deținător al Premiului Nobel în fizică (1921), savantul a dus o viață care continuă să capteze interesul.