Apostol Arsaki. Un precursor al lui Darwin?
https://www.ziarulmetropolis.ro/apostol-arsaki-un-precursor-al-lui-darwin/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

Un articol de Georgeta Filitti|23 Februarie 2017

Ca student, îl salută pe împăratul Napoleon, aflat în vizită la Halle, îi recită un poem compus în cinstea fiului acestuia, Regele Romei, proaspăt născut, dar totodată îi cere să-i elibereze pe creştinii din Orient de sub jugul otoman. Doctoratul său înseamnă o cercetare exemplară pentru care a petrecut trei luni în Italia studiind 50 de specii de peşti mediteranieni. Rezultatele s-au concretizat în teza Despre creierul şi măduva spinării peştilor; a fost bine primită în lumea medicală, reeditată în mai multe rânduri, lăudată de G. Cuvier în monumentala sa monografie de 22 de volume, Istoria naturală a peştilor şi folosită de S. Freud, creatorul psihanalizei, în argumentările sale. Comunitatea ştiinţifică a constatat că teoria evoluţiei speciilor, care l-a consacrat pe Ch. Darwin, fusese formulată convingător, cu 40 de ani înainte, de Apostol Arsaki.

Doar că tânărul medic bucureştean a preferat să se întoarcă în ţara sa şi chiar dacă, într-un fel, şi-a continuat cariera profesională (fiind oftalmolog şi ginecolog!), aplecarea pentru politică a precumpănit. Toată viaţa a fost un apropiat al familiei Ghica (pe Grigore al III-lea, domn din această familiei l-a îngrijit în chip deosebit). Ca medic şef al capitalei (arhiiatros) s-a dovedit bun administrator dar şi excelent gospodar al averii sale – centrul proprietăţilor aflându-se la Vedea, lângă Giurgiu. Acolo se păstrează încă, şi sunt funcţionale, clădirile ridicate de el: conacul (azi primărie), poşta, şcoala, biserica.

Cariera politică a însemnat o activitate susţinută în Obşteasca Adunare a ţării unde, ca deputat, a fost un ca apărător al marii proprietăţi. La 24 ianuarie 1859 s-a numărat printre susţinătorii înflăcăraţi ai dublei alegeri a principelui Cuza, fapt reţinut în tabloul lui Th. Aman despre acest moment. Cariera sa politică a atins apogeul în domnia lui Cuza când a fost ministru de Externe şi, pentru câteva săptămâni, în 1862, prim ministru, după asasinarea lui Barbu Catargiu.

Proeminenţa numelui său în Grecia, până astăzi, se datorează unei nenorociri de familie. În 1835, fiul său, student la Viena, a vrut să se căsătorească cu o evreică. Părinţii s-au opus şi tinerii s-au sinucis. În amintirea acestei neîmpliniri, Apostol Arsaki a decis, în 1837, să facă o generoasă donaţie de 600 000 de drahme statului grec. S-a construit astfel o şcoală de fete, pusă sub patronajul reginei Amalia a Greciei, numită Arsakeion. În sediul iniţial din centrul Atenei, ajuns cu vremea neîncăpător, funcţionează un centru cultural multi funcţional. În ultimii ani, în cartierul Psihico, lângă ambasada României, s-a ridicat noua clădire a Aesakeion-ului, unde învaţă 14 000 de eleve. E o şcoală elitistă, care a adoptat în permanenţă cele mai noi metode de educaţie. În ţări din jurul Greciei au apărut filiale ale şcolii dar lucrul n-a fost cu putinţă şi în România, deşi întemeietorul, grec de origine, s-a dovedi, prin munca sa, a fi fost un bun român. Mormântul i-a dispărut de la cimitirul Bellu şi doar biserica din comuna Vedea (care până în 1964 s-a numit Apostol Arsaki), pictată de Gh. Tattarescu, mai evocă numele acestui binefăcător în sfera învăţământului.

Poate  cercetări aflate în curs vor pune în lumina reală şi contribuţia sa hotărâtoare la definirea teoriei evoluţioniste.



02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

30
/07
/19

În timp ce în România, în primii ani după Revoluție, cinema-ul de ficțiune se răfuia gălăgios cu trecutul recent, iar documentarul era în derută, cvasi-inexistent, după prăbușirea Studioului Sahia, un tânăr fotograf din Germania, plecat în copilărie din Banatul românesc, Dobrivoie Kerpenisan, realiza două documentare splendide despre oamenii din satul natal.

30
/07
/19

S-a stins din viață, în această dimineață, la vârsta de 76 de ani, cunoscuta actriţă Florina Cercel. În cei peste 50 de ani de carieră, a interpretat peste 100 de roluri în teatru şi film, roluri prin care a fascinat de fiecare dată publicul spectator. Actrița, care suferea de mai mulți ani de cancer pulmonar, a murit în locuința sa din București.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

11
/07
/19

„Cum nu veţi citi aceste rânduri decât când nu voi mai fi eu, pot să-mi permit o sinceritate pe care, oricum aş vrea-o, n-aş putea s-o ajung, ştiind că veţi citi jurnalul acesta fiind eu în viaţă. (…) Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aş putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale.”

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

Page 1 of 3012345...102030...Last »