„Aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa românească de film” spune regizorul Tudor Giurgiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/aproape-toate-genurile-sunt-neacoperite-pe-piata-romaneasca-de-film-spune-regizorul-tudor-giurgiu/

Regizorul Tudor Giurgiu afirmă că aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa de film românească şi că el ar face o peliculă de groază „imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.   Regizorul Tudor Giurgiu a declarat marţi seară la Târgu Mureş, unde a participat la prezentarea producţiei „Despre oameni şi melci”, că a dorit […]

Un articol de |19 septembrie 2012

Regizorul Tudor Giurgiu afirmă că aproape toate genurile sunt neacoperite pe piaţa de film românească şi că el ar face o peliculă de groază „imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.

 

Regizorul Tudor Giurgiu a declarat marţi seară la Târgu Mureş, unde a participat la prezentarea producţiei „Despre oameni şi melci”, că a dorit ca prin acest film să ofere o comedie de calitate publicului românesc, un „cinema comercial de bun-gust”.

El a mai spus că pe piaţă ar putea apărea o diversitate de genuri de cinema, în condiţiile în care se tinde spre depăşirea fazei acelui film „trist” şi „de mizerie”, filmul de autor, care s-a făcut mai mult pentru critici şi nu a avut un mare succes de public, în perioada postdecembristă. Astfel, s-ar putea ca industria de film românesc „să înmugurească”, a declarat Giurgiu.

Ulterior, întrebat ce genuri sunt neacoperite de piaţa de film românească, regizorul a declarat că este vorba de „aproape toate” şi că ar face un film de groază „imediat”, dacă ar avea un scenariu bun.

„O, doamne! O grămadă. Aproape toate. Păi nu se face film istoric, nu se face film pentru copii, care e un gen… În Europa există festivaluri întregi, filme, germanii şi scandinavii sunt foarte tari la filme pentru copii. Film poliţist – ai mai văzut vreunul în ultimii ani? Comedie romantică – s-a încercat anul trecut «Bună, ce faci». După părerea mea, e un film cu calităţi, dar total eşuat, pentru că nu cred că poţi să faci comedie romantică cu actori pe care eu nu-i vedeam potriviţi pentru rolul acela – e părerea mea, să nu fiu mai rău. Eu nu i-am crezut.

Şi mai putem continua – film de groază, film de science fiction. Or, nu toate genurile acestea cer foarte mulţi bani. Adică nişte puşti americani au făcut un film de groază cu 37.000 de dolari şi au reuşit să facă încasări de 6 milioane. Deci totul e să ai idei şi să îndrăzneşti. Mie mi-ar plăcea să fac. Aş face imediat, dacă aş găsi un scenariu foarte bun”, a spus Tudor Giurgiu.

El a dezvăluit că următorul său proiect este un film „trist, în care finalmente e vorba despre un om care moare”, un thriller politic inspirat din realitate, ca şi „Despre oameni şi melci” – care a pornit de la o ştire referitoare la ideea unui lider sindical de la Aro din Câmpulung de a salva uzina obţinând bani din vânzarea de spermă, „idee care însă a murit a doua zi”.

Scenaristul filmului „Despre oameni şi melci” a făcut o ficţiune care porneşte de la un sâmbure de adevăr, a spus el.

Regizorul a precizat că nu a gândit filmul „Despre oameni şi melci” ca „un omagiu” adus lui Mircea Daneliuc, deşi lumea se gândeşte la „Senatorul melcilor”, când vede anumite secvenţe în care joacă Dorel Vişan şi finalul.

„Eu nu l-am gândit în felul acesta, dar, dacă se interpretează aşa, sunt fericit, îl apreciez pe Daneliuc, în «Senatorul melcilor» e foarte bun”, a spus Tudor Giurgiu.

El a explicat că, prin secvenţele legate de concertul lui Michael Jackson de la Bucureşti, a vrut să „localizeze perioada”, mai exact anul 1992, dar şi o stare de spirit, pe care a avut ocazia să o surprindă personal.

„Eu nu eram hotărât dacă 1992 sau 1993 sau 1994 şi, căutând ce s-a întâmplat în România în 1992, am văzut că era perioada post-Caritas, erau alegeri, umbla Mudava prin ţară să vindece oameni şi am văzut că era şi concertul. Or, acela e un moment de care mă leagă foarte multe lucruri, pentru că eram şi fan Michael Jackson şi voiam să ajung la concert şi ţin minte că eram student în anul III, parcă, la Regie şi a venit un coleg al meu care căuta oameni să ajute cameramanii americani care filmau concertul şi acela a fost primul meu job. Am ţinut de cabluri la concert, eram asistent de cameră şi am primit 20 de dolari pentru lucrul la o noapte întreagă şi am fost singurul om care a stat practic între megastar şi primul rând de fete disperate şi practic am filmat – nu-l filmam pe Michael Jackson, ci doar reacţiile fetelor. Şi am avut o oră de concert fabulos, pentru că mă uitam când aşa, când ţineam de cabluri, când mă uitam la fetele acelea absolut isterice. Şi găsind pe internet toate clipurile acestea, am zis că e un document fabulos despre cum eram noi în momentul acela – cu toată reacţia aceasta că se cobora Mesia pe pământ şi toată lumea, toată ţara era cuprinsă de febra aceasta”, a spus el.

Regizorul a adăugat că a constatat că tinerii de 20 de ani care văd filmul „Despre oameni şi melci” nu sunt impresionaţi de partea socială, ci au mai degrabă „o curiozitate maximă” şi „un râs isteric faţă de cum era România în momentul acela”.

„Sunt convins că ei percep mult mai puţin din tot background-ul social care nouă ne e familiar. Dar se uită cu o curiozitate maximă şi cred că au un fel de râs isteric faţă de cum era România în momentul acela. Şi atunci li se pare foarte cool – şi asta am discutat cu mulţi – look-ul actorilor, li se pare foarte comic cum eram noi în momentul acela, când mulţi dintre ei se năşteau sau nu erau încă născuţi. La prima vizionare pe care am făcut-o, am chemat şi oameni foarte tineri şi ei au fost primii care au vorbit şi au spus că li s-a părut foarte bine, dar când i-am întrebat «Ce v-a plăcut?», pe ei nu-i impresiona partea socială, capitalismul, erau strict detalii: de cum era îmbrăcat unul, de ce făcea altul, adică detalii de joc, de decor”, a spus el.

Regizorul Tudor Giurgiu a fost prezent, marţi seară, la Târgu Mureş, alături de actorii Andi Vasluianu şi Ovidiu Crişan, cu ocazia prezentării producţiei „Despre oameni şi melci” la cinematograful Arta.

 

Sursa: Mediafax

18
/05
/17

Astăzi este Ziua internațională a muzeelor, prilej pentru a vă prezenta un top al celor mai frumoase muzee din lume, întocmit anul trecut de cunoscutul site TripAdvisor, și de pe care nu lipsesc muzee precum: Luvru, Prado, Van Gogh sau Muzeul Metropolitan de Artă din New York.

18
/05
/17

Scriitorul din Basarabia se află în plină mică trilogie a marginalilor, din care a publicat primele două volume: „Sectanții” și „Bandiții”. Atenție, urmează un interviu neconvențional! Despre cultură și războaie, despre cărți, tineri și nostalgie. Se pune chiar și întrebarea: „Ești un agent al Kremlinului, Vasile?“

17
/05
/17

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Universitatea Națională de Muzică din București, Academia de Muzică și Dans din Ierusalim și Școala de Muzică Buchmann-Mehta din cadrul Universității Tel Aviv, organizează în perioada 22-23 mai 2017 o serie de conferințe și concerte de muzică de cameră, cu participarea muzicologului dr. Irina Hasnaș și a artiștilor români Mircea Marian- violoncel și Mădălina Dănilă- pian.

17
/05
/17

Între 18 şi 21 mai, fanii români ai jazz-ului petrec patru zile de sărbătoare, alături de turiştii străini veniţi în Sibiu pentru festival şi pentru frumuseţile oraşului. Începand de joi şi până duminică, de la orele 19:00, Piaţa Mică va răsuna de acorduri de jazz cu influenţe orientale, latino sau blues. Intrarea la concertele din Piaţa Mică este liberă.

17
/05
/17

“E miezul verii. După masa de prânz, mama şi fiul stau lungiţi în două paturi aşezate simetric de o parte şi de alta a uşii, de-a lungul a doi pereţi opuşi din dormitorul familiei. Fiecare se foieşte nervos în patul său, iar un zugrav îşi face de lucru pe hol şi trage cu urechea la ce discută cei doi. (…)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

17
/05
/17

Pentru al șaselea an consecutiv, Festivalul Internațional de Film Transilvania continuă să promoveze profiluri noi de actori în cinematografia română. 10 dintre artiștii care s-au remarcat pe scenele de teatru, dar nu au avut până acum roluri semnificative pe marele ecran, vor fi în lumina reflectoarelor la TIFF, în programul 10 pentru FILM.

17
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când mulţime de români plini de har se şcoleau în străinătate şi foarte curând ajungeau, prin natura profesiei, să devină adevăraţi „cetăţeni ai lumii”. Doar că multora schimbările politice de după cel de-Al Doilea Război Mondial le-au frânt ori le-au modificat din temelii destinul. Unii au depăşit momentul desţărării şi au rămas în elita culturală internaţională.

16
/05
/17

Una dintre cele mai iubite actrițe de teatru și film din România, Tora Vasilescu,va fi celebrată la cea de-a 16-a ediție a FestivaluluiInternațional de Film Transilvania. La gala de închidere din 10 iunie, de la Teatrul Național Cluj-Napoca, actrița va fi distinsă cu Premiul de Excelență pentru meritele sale artistice deosebite și pentru contribuția adusă cinematografiei românești.

16
/05
/17

Este unul dintre profesorii fondatori ai şcolii de teatru clujene și a instruit cinci generaţii de absolvenţi ai secţiei române de actorie. Miklós Bács vorbește despre povestea sa de viață și teatru și rolul Faust din spectacolul cu același nume în regia lui Silviu Purcărete, jucat la Teatrul Național ''Radu Stanca'' din Sibiu.

16
/05
/17

Scriitoarea Mara Wagner, autoarea romanului În spatele blocului, apărut la editura Nemira în colecția Cuaternar, le dă întâlnire cititorilor din Brașov, miercuri, 17 mai, de la 19.00, la Librăria Humanitas din Piața Sfatului. În spatele blocului este un roman despre copilăria și adolescența petrecute în comunism, cu toate jocurile și micile ritualuri care colorau viața într-o epocă gri.

15
/05
/17

„Persona”, „Nostalgia”, „Pe aripile vântului”, „Cei șapte samurai”, „Metropolis”. Sunt doar câteva din filmele clasice pe care, într-o anchetă realizată de Ziarul Metropolis, oameni din lumea cinematografiei (critici, regizori, actori, producători, programatori de cinematografe sau de festivaluri), dar și jurnaliști și scriitori mărturisesc că nu le-au văzut.

15
/05
/17

Duminică a început o nouă ediție a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, FEST-FDR2017. Este a XXII-a ediție a festivalului organizat de Teatrul Național din Timișoara, un eveniment care propune publicului 12 zile de spectacole vibrante, din țară și din străinătate, plasate în interiorul unei teme pe cât de generoase, pe atât de prezente în societatea contemporană: IDENTITATEA.

15
/05
/17

Editura Polirom vine cu o ofertă impresionantă de literatură română la ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, continuîndu-și astfel unul dintre cele mai importante demersuri editoriale: publicarea, difuzarea și promovarea scriitorilor români contemporani, direcție deschisă prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004, continuată în 2007 cu lansarea proiectului editorial „Fiction Ltd.”, dar și cu inițierea, în anul 2008, a prestigioasei colecții „Opere”, precum și a seriilor de autor Polirom.