ARCUB continuă seria de expoziții de artă contemporană și recentă și în 2017
https://www.ziarulmetropolis.ro/arcub-continua-seria-de-expozitii-de-arta-contemporana-si-recenta-si-in-2017/

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti continuă şi anul acesta să aducă în atenţia publicului bucureştean opere valoroase de artă, prin Programul Expoziţional ARCUB 2017. Programul Expoziţional ARCUB 2017 va cuprinde şi o serie de conferinţe

Un articol de Petre Ivan|10 ianuarie 2017

Anul trecut, ARCUB s-a poziționat rapid ca unul dintre cele mai importante spații expoziționale de artă contemporană și recentă din Capitală dar și din țară, prin cele opt expoziții majore organizate (Tzara. Dada. Etc., Istorii MonuMentale, 30, New Artists, Constantin Brâncuși: omul și lucrurile, Memory Leaks, Fostul Viitor, Drumeț în calea artei: Daniel Ștefănică, colecționar).

Anvergura, atât ca relevanță și dimensiune, cât și diversitatea expozițiilor organizate în 2016 au atras un număr impresionant de vizitatori, de până la câteva mii de persoane la fiecare expoziție.

Progamul Expozițional ARCUB va continua și în 2017 sub îndrumarea lui Alex Radu, care va invita curatori români și artiști pentru realizarea mai multor expoziții și a unei serii de conferințe – o nouă componentă a Programului Expozițional ARCUB 2017.ARCUB

Seria de conferințe se va numi Ce punem în ramă?, va avea loc lunar, în perioada februarie – noiembrie și va aborda diverse teme legate de artă, despre cum putem da substanță, consistență, profunzime, creativității de azi.

Cu un caracter interdisciplinar, seria de conferințe va prezenta exemple inspiraționale coerente, integrate, din artă, design, arhitectură, cercertare științifică, exemple care să poată conduce audiența de la o privire superficială la una de
profunzime în sensul și misiunea creației.

Conferințele vor fi organizate în colaborare cu MARe (Muzeul de Artă Recentă), Aiurart și Unrest/Bucharest, de Ervin Kesler, Alex Radu și Silviu Pădurariu.

Printre expozițiile pregătite pentru 2017 se numără Ucenicie printre arte: colecționarul Sorin Costina și arta românească a anilor 1970-1990, două expoziții solo show – Dumitru GorARCUBzo și Robert Koteles, o expoziție de grup de artisti emergenți din – un dialog deschis între cupluri de emergenți fundamental diferiți ca tehnici, concepție și cultură, dar cu un fond istoric și social comun, o expoziție de grup – artiști de azi din România – o punere la aceeași masă a mai multor școli, voci și tendințe din arta contemporană românească, expoziția Aesthetics of Social Responsibility – un proiect care implică diverși specialiști din domenii culturale, creative, științifice sub aceeași u
mbrelă a dialogului, cercetării și documentării desenului uman și a modului în care ideologiile infulențează imaginea generală a orașului, a arhitecturii, a spațiului public și, inclusiv, a naturii.

Programul complet al conferințelor și informații despre vernisajul expozițiilor vor fi anunțate pe site-ul www.arcub.ro.

Foto: arcub, Expoziții de artă contemporană și recentă și în 2017 – arcub.ro

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.