Arhitectul Ion Mincu si pictorul Theodor Pallady, numiti postmortem, membri ai Academiei Române
https://www.ziarulmetropolis.ro/arhitectul-ion-mincu-si-pictorul-theodor-pallady-numiti-postmortem-membri-ai-academiei-romane/

Academia Română a ales prin vot secret, în cadrul adunării generale de joi, patru membri corespondenţi şi şapte membri postmortem, printre aceştia din urmă aflându-se arhitectul Ion Mincu şi pictorul Theodor Pallady.

Noii membri corespondenţi ai Academiei Române sunt Andrei Pippidi (Secţia de Ştiinţe Istorice), Tudor Sireteanu (Secţia de Ştiinţe Tehnice), Ladislau Vekas (Secţia de Ştiinţe Tehnice) şi Alexandru Morega (Secţia de Ştiinţe Tehnice), informează site-ul instituţiei.

Membri ai Academiei Române au fost aleşi, postmortem, Sever Pop (Secţia de Filologie şi Literatură), Nicolae Mărgineanu (Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie), Ion Mincu(Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual), Dimitrie Paciurea (Secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual), Theodor Pallady (Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual), Augustin Maior (Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei), Hagop Djololian Siruni (Secţia de Filozofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie).

Andrei-Nicolae Pippidi s-a născut în 1948, în Bucureşti, este istoric, membru fondator al Societăţii Academice din România.  Andrei Pippidi este specializat în istoria sud-estului european în sec. XV-XIX, istoria românilor în Evul Mediu, istoria culturală şi politică a României, istoria relaţiilor între Sud-Est şi Occident. Este fiul istoricului Dionisie M. Pippidi şi nepotul lui Nicolae Iorga.

Tudor Sireteanu s-a născut în 1943, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Matematică – Mecanică (secţia Teoria Elasticităţii) a Universităţii Bucureşti în anul 1966. După absolvire şi până în prezent şi-a desfăşurat activitatea de cercetare în Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Române, abordând atât probleme fundamentale, cât şi aplicative ale teoriei vibraţiilor. În 1971 a efectuat un stagiu de cercetare la Institutul de Tehnologie din California, Departamentul de Inginerie, unde s-a specializat în domeniul vibraţiilor aleatoare neliniare şi ingineriei seismice. În prezent este director al Institutului de Mecanica Solidelor, funcţie pe care o deţine din anul 1990.

Ladislau Vekas s-a născut în 1945, la Timişoara, şi este director al Centrului de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate. Este doctor în fizică al Universităţii Iaşi, cercetător ştiinţific şi profesor asociat al Universităţii Politehnica din Bucureşti.

Alexandru Morega s-a născut în 1955 şi este director al departamentului de Bioinginerie şi Biotehnologie al Universităţii Politehnica din Bucureşti. De asemenea, deţine funcţia de cercetător al Institutului de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” al Academiei Române.

Sever Pop (1901 – 1961) a fost un reputat lingvist român, doctor în filologie, specializat în geografie lingvistică la Paris, membru în colectivul de cercetare al Muzeului Limbii Române din Cluj.  De asemenea, a fost director adjunct la Accademia di Romania din Roma (1941 – 1946), visiting professor (1948 – 1953), apoi profesor extraordinar la Universitatea Catolică din Louvain. În 1951 a fondat Le Centre international de Dialectologie générale de la Louvain. În 1938 a fost numit Cavaler al Coroanei României, iar în 1941 – Cavaler al Stelei României.

Nicolae Mărgineanu (1905 – 1980) a studiat psihologia persoanei, psihometrica, psihologia matematică, psihologia ştiinţei, psihologia aplicată în marea industrie şi legătura dintre psihologie şi literatură. Este organizatorul învăţământului profesional din România, a şcolilor de ucenici, precursoare ale liceelor profesionale din prezent. Între 1926-1947 a urcat în ierarhia universitară de la preparator la conferenţiar la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Cluj. Mărgineanu a fost închis în anul 1948, pentru activitatea sa în Asociaţia Româno-Americană. În 1971 devine profesor invitat la Universitatea din Bonn, iar în 1972 devine profesor invitat la Universitatea din Hamburg.

Ion Mincu (1852 – 1912) a fost arhitect, inginer, profesor şi deputat. Promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută şi ca arhitectură neo-românească, Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiţionale din România. Ca o recunoaştere a importanţei sale în evoluţia şcolii româneşti de arhitectură, începând cu anul 1953, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti îi poartă numele.

Hagop Djololian Siruni, mai cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni, s-a născut în 1890, în oraşul Adabazar, pe atunci aparţinând Imperiului Otoman. A fost jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător. A murit în 1973.

Augustin Maior s-a născut în 1882, la Reghin, şi a decedat în 1963. A fost un fizician, pedagog şi inventator român, fondator al Şcolii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj. A predat studenţilor săi cursuri conţinând multe idei moderne, cum sunt cele de electricitate şi magnetism, acustică şi optică, pe care le-a publicat ulterior în diverse ediţii.

Theodor Pallady s-a născut în 1871, la Iaşi, şi a murit în 1956. A studiat mai întâi ingineria la Politehnica din Dresda (1887-1889), luând în acelaşi timp lecţii de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, îl sfătuieşte să plece la Paris. Cu o formaţie complexă, provenită din rigoarea şcolii germane unită cu simbolismul promovat de Moreau, folosind experimentele din cadrul curentului Art Nouveau şi ale prietenilor săi, care vor pune bazele fauvismului, Pallady îşi găseşte curând drumul propriu. Prietenia sa cu Matisse, legăturile cu spiritul artei franceze explică numeroasele raporturi cu ceea ce se va numi École de Paris. Totuşi, Pallady nu va adera la programul estetic promovat de aceste curente artistice.

Sculptorul Dimitrie Paciurea s-a născut în 1873, la Bucureşti, şi a încetat din viaţă în 1932. Stilul său simbolic şi reprezentaţional contrastează puternic cu stilul simplificat până la esenţa pură al contemporanului şi conaţionalului său Constantin Brâncuşi. Încă de la primele sale lucrări a apărut foarte clar desprinderea de formulele academizante – destul de respectate de colegii din institutele de artă bucureştene – orientarea decisă spre o creaţie în care tradiţii îndepărtate şi experienţe apropiate coexistă, aducând originalitate şi distincţie în sculptura românească.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Academia Română poate avea, prin lege şi prin statut, un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare din care cel mult 40 din ţară. Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.

În prezent, Academia are 78 de membri titulari, 81 de membri corespondenţi (total 159), 32 de membri de onoare din ţară şi 88 de membri de onoare din străinătate (total 120).

Noii membri ai Academiei sunt aleşi prin vot secret. Votul secret în Secţiile Academiei, Prezidiul forului şi Adunarea generală a instituţiei se face în mai multe tururi de scrutin. Propunerile secţiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române, iar candidaturile validate de Prezidiul Academiei sunt supuse apoi Adunării Generale.

Sursa: Mediafax