Artiştii îi iau apărarea actriţei Oana Pellea printr-o scrisoare către Mircea Dinescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/artistii-ii-iau-apararea-actritei-oana-pellea-printr-o-scrisoare-catre-mircea-dinescu/

Ziarul Metropolis publică scrisoarea Liei Bugnar, actriţă şi dramaturg, asumată de mai mulţi artişti şi adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele publicaţiei „Caţavencii“.

Un articol de Corina Vladov|25 octombrie 2013

Ziarul Metropolis publică scrisoarea Liei Bugnar, actriţă şi dramaturg, adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele publicaţiei Caţavencii. Textul, conceput de Lia Bugnar, dar asumat de mai mulţi artişti, este o replică la pamfletul unui angajat de la Caţavencii, în care a fost criticată actriţa Oana Pellea.

„Atacul apărut în «Caţavencii» împotriva doamnei Oana Pellea a revoltat mare parte din breasla actoricească. Întrucât revolta neformulată nu prea are efect, am pus-o în nişte cuvinte, într-o scrisoare adresată poetului Mircea Dinescu, preşedintele ziarului.

Cuvintele-s ale mele dar m-am sfătuit cu toţi aceia din jurul meu cărora articolul le-a provocat aceeaşi revoltă ca şi mie. Scrisoarea deschisă va apărea într-o petiţie online, dar până e verificată şi vom avea un link durează uneori şi până la 48 de ore. Până atunci o postez aici şi potenţialii semnatari pot să-şi arate susţinerea“, scrie Lia Bugnar pe Facebook.

Regizorii Radu Afrim şi Chris Simion, actorii Marius Manole, Vlad Zamfirescu, Maria Obretin, Cristina Casian, Nicoleta Lefter, Constantin Cojocaru, Irina Cojar, Ilinca Manolache, Vlad Logigan se numără printre primii artişti care îşi arată susţinerea faţă de Oana Pellea.

„Domnule Mircea Dinescu,

Considerăm articolul apărut în ziarul «Cațavencii», ziar al carui președinte sînteți, o jignire la adresa întregii bresle actoricești, nu numai la adresa doamnei Oana Pellea. Știm că trăim vremuri murdare, de incultură crasă, incultură la care ziarele și televiziunile contribuie din plin. Totuși, chiar în jalnicul context cultural în care ne aflăm, articolul scris de Radu Alexandru, «Oana Pellea și valorile,» a reușit să ne agreseze într-un mod foarte personal pe toți.

Dacă acest articol ar fi apărut într-una din fițuicile de scandal care împovărează tarabele bucureștene sau pe blogul domnului care semnează articolul, nu ne-ar fi mirat cîtuși de puțin.

Dar acest articol apare într-un ziar care poartă numele unui celebru personaj al celui mai mare dramaturg din literatura română, ziar al cărui preşedinte este un poet important pe nume Mircea Dinescu. Denumindu-vă ziarul «Cațavencii» ați lăsat impresia că vă raportați la alte valori decît la dejecțiile care inundă mass-media de ani buni încoace. De aici şi speranța noastră că această scrisoare pe care v-o adresăm nu va ramîne fără urmări.

Oana Pellea

Oana Pellea, în „Vocea umană“, de la Teatrul Metropolis. Foto: Maria Ştefănescu

Cerem ca domnului Radu Alexandru să nu i se mai pună la dispoziție spațiu în ziarul dumneavoastră pentru a-și exprima părerile. Și niște scuze publice din partea ziarului ar fi binevenite dar simțim și noi că deja pretindem o porție de normalitate cam mare, în vremurile anormale pe care le trăim.

Nu e nevoie să explicăm aici şi de aceea nici n-o vom face, de ce doamna Oana Pellea este un om care înseamnă mult în teatrul românesc, valoare care ar fi existat indiferent ce nume de familie ar fi purtat această actriță.

Citiţi şi scrisoarea Rodicăi Mandache: „Eu sunt sigură că acest băiat nu a văzut-o pe Oana în nimic, nici la teatru, nici la cinema, că nu i-a citit cărţile“

Mizeria care se revarsă din articol ne lovește pe toti și, știind că sînteți un om care iubește teatrul, vă cerem să aveți o reacție. Libertatea care i s-a acordat domnului Radu Alexandru de a-și dezlănțui disprețul (provenit în primul rînd dintr-o incultură mărturisită cu mîndrie din primele rînduri ale articolului) nu are nici un fel de legătură cu libertatea presei. Este libertatea mitocăniei, este libertatea rinocerizării, este semnul că nimic nu mai înseamnă nimic în România de azi.

Așteptăm răspunsul dumneavoastră față de mizeria care s-a publicat sub numele de «Cațavencii», altfel vom considera ziarul dumneavoastră o alt[ variație la hîrtia igienică vîndută sub numele de presă în peisajul cotidian.” (Lia Bugnar)

Foto cu Oana Pellea – Lehel Makara, Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj“

09
/10
/14

Cea de-a VI-a ediție a celui mai important eveniment cinematografic al toamnei din Transilvania, “Festivalul Internațional de Film Comedy” debutează vineri, 10 octombrie. Lungmetrajul “Hector în căutarea fericirii”, în regia lui Peter Chelsom, este programat în Deschiderea Comedy Cluj, de la ora 19:00, la Cinema Florin Piersic.

09
/10
/14

Joi, 9 octombrie, aduce în agenda celei de-a noua ediţii Anim’est una dintre cele mai îndrăgite competiţii ale festivalului, cea de Videoclip şi Advertising. În programul zilei se înscriu şi alte proiecţii şi evenimente speciale: competiţia Balkanimation, o prezentare despre animaţia daneză susţinută de doi invitaţi de seamă de anul acesta, noi titluri din competiţiile internaţionale şi o petrecere cu Invisible Raincoats, cel mai recent proiect Minus.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

08
/10
/14

Prima ediţie, dedicată Concursului George Enescu recent încheiat, se difuzează în 10 octombrie, de la ora 24.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+. Marina Constantinescu stă de vorbă cu Dana Borsan, Marin Cazacu, Dan Dediu şi Florin Croitoru, membri în cele patru jurii ale Concursului George Enescu 2014.

08
/10
/14

Festivalul Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, organizat de Teatrul Nottara şi finanţat de Primăria Municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Ministerul Culturii, având şi sprijinul UNITER, va avea loc în perioada 11–18 octombrie 2014. În cadrul acestui eveniment, în cele două săli ale Teatrului Nottara şi în teatrele partenere, se vor juca o serie de producţii ale unor trupe din ţară şi din străinătate, precum și patru spectacole marca Nottara, dintre care trei vor intra în competiție.

08
/10
/14

În urmă cu 150 de ani, în octombrie, 1864, prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţa Conservatorul de Muzică şi Declamatiune din Bucureşti. S-a numit, de-a lungul timpului, Academie Regală de Muzică şi Artă Dramatică, Conservator de Stat, Academie de Muzică şi Universitate Naţională, iar istoria sa a reflectat întru totul istoria vremurilor tulburi pe care le-a parcurs într-un deceniu şi jumătate.

08
/10
/14

Prima reprezentaţie din această stagiune a spectacolului „Mozart Steps”, creat de Gigi Căciuleanu la Teatrul Național Radu Stanca Sibiu, va avea loc joi, 9 octombrie, ora 19:00. Trei zile mai târziu, spectacolul se va regăsi în programul Festivalului Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr (FITPT) de la Iaşi, iar pe 27 octombrie se va juca la Bucureşti, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru (FNT).

08
/10
/14

În a doua săptămână eXplore dance festival — Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival (ediţia a noua), WASP găzduiește patru performance-uri și un master class ce abordează teme și estetici diferite, îmbinând arta dansului cu cinematografia și arta conceptuală.

08
/10
/14

Miercuri, 8 octombrie 2014, de la ora 19.30, la Pleshoo Contemporary, un grup de tineri artiști ne reamintește de una dintre cele mai puternice valori pozitive ale artei, în expoziția colectivă Catharsis. Unic prin numărul mare al artiștilor implicați și prin diversitatea inerentă a mediilor și abordărilor, grupul readuce în fața publicului funcția primară a artei, recunoscută ca atare încă din Antichitatea greacă: cea de a exorciza trăirile sociale și individuale negative, purificându-le prin expresia artistică.

08
/10
/14

CRONICĂ DE FILM „Q.E.D.”, al doilea film al lui Andrei Gruzsniczki, este o apariţie insolită în cinematografia română, datorită raportării atipice la trecutul comunist. Temperarea tentaţiei regizorului-scenarist de a spune totul despre perioada reconstituită l-ar fi transformat însă dintr-un film bun într-unul remarcabil.

08
/10
/14

Opera fotografică a lui Dragoș Cristescu nu este exclusiv artistică, ea incluzând aproape toate domeniile tehnicii și însumând o experiență verificată de-a lungul și de-a latul formelor de expresie ale comunicării vizuale. Însă abordarea artistică a siluetei umane, și în special a nudului feminin în cele mai clasice accepțiuni ale frumuseții, este cea care distinge lucrările lui Cristescu, atât în ansamblul activității sale, cât și în cel al producției masei de fotografi contemporani.