INTERVIU În perioada 18-21 august 2022, în Piaţa Sfatului din Braşov, va avea loc ediţia de vară a Festivalului de cArte Libris, organizat de Asociaţia Libris Cultural Braşov.
Un articol de Rhea Cristina|16 august 2022
Acest eveniment cultural, începând de anul acesta, se prezintă în fața brașovenilor sub numele LibFest – Târg de cArte și experiențe culturale. Ediția de față, asemenea celor precedente, este un manifest al artei sub toate formele sale. Cititorii sunt așteptați în centrul Brașovului pentru a se bucura de cele mai recente apariții pe plan editorial, întâlniri cu autorii, ateliere creative pentru adulți și copii, precum și concerte.
Despre activitățile care vor avea loc la Festivalul de cArte Libris am stat de vorbă cu Augusta Oniță-Bagoly, managerul Librariei „Șt. O. Iosif” (cea mai veche librarie din Brașov) și directorul de evenimente culturale LibFest.
Asociația Libris Cultural Brașov, fondată în anul 2005, este o organizație non-profit, axată pe promovarea culturii în toate formele sale. Face parte din grupul Libris, care cuprinde libris.ro, librăria online cu sediul în Brașov, ce deține unul dintre cele mai mari depozite de carte din țară, Librăria „Șt. O. Iosif” din centrul orașului de la poalele Tâmpei, o casă de producții, plus Editura Creator, care are în palmaresul ei peste 500 de titluri. E mult, e putin pentru Libris? E greu, e usor în condițiile economice dificile din prezent?
În condițiile actuale nu cred că este ușor pentru nimeni, fapt cunoscut de orice antreprenor sau manager care trebuie să-și mențină și să-și crească afacerea. Ceea ce ne ajută pe noi și ce am moștenit de la Ana și Virgil Oniță, cei care au creat acest spațiu fizic, Librăria Șt. O. Iosif, în jurul căruia am adunat Libris.ro, Asociația Libris Cultural și editura Creator, a fost pasiunea pentru oameni și cărți. Aceste două ingrediente necesare de la care pornim când avem de realizat lansări de carte, evenimente culturale și festivaluri ne-au ajutat sa depășim perioadele provocatoare.
Consider că este greu doar dacă setezi așteptări nerealiste la începutul oricărui proiect, indiferent de zona de implementare a acestuia. Cred că sunt esențiale răbdarea și perseverența de a promova și de a te implica într-un proiect ale cărui rezultate nu sunt uluitoare de la prima ediție sau din primul moment. Avem noroc că întotdeauna am considerat, și eu și colegii mei, că lucrăm într-o echipă, care între timp ne-a devenit și familie, mai ales, dacă en gândim că în unele perioade, cum este de exemplu perioada 18-21 august și, în general, perioadele de târguri și evenimente culturale, în care petrecem aproape toată ziua împreună, de dimineața, de la deschiderea oficială a primei zile până în ultima zi, când cu regret închidem standurile și plecăm cu tot cu amintirile create în cele 4 sau 5 zile de festival.
Ce reprezintă Festivalul de cArte Libris? Ce aduce nou ediția de vară din acest an?
LibFest, așa cum se numește acest festival, pe care l-am rebranduit vizual și conceptual in acest an, a avut până acum evenimente dedicate cărțiilor, respectiv lansările de carte și concerte de muzică, iar acestea din urmă vor avea loc în a doua parte a zilelor de festival sau seara. Festivalul de cArte Libris înseamnă, așa cum o spune și titlul de prezentare, experiențe culturale diverse – facilitarea întâlnirilor dintre cititori și autorii preferați, accesul la lectură în spații mai puțin convenționale prin standuri ale editurilor partenere amplasate în aer liber și voi enumera aici câteva, Humanitas, Nemira, Polirom, Rao, Trei, poate cele mai influente și cunoscute edituri românești la ora actuală, care de fiecare dată publică și traduc autori îndrăgiți de public și chiar foarte căutați și prezența artiștilor și a concertelor în Piața Sfatului și, de anul acesta, și în Piața George Enescu.
Formatul în care se desfășoară târgul rămâne valabil, dar anul acesta am îmbunătățit maniera de prezentare și manifestare a târgului, încercând să ne adresăm atât cititorilor noștri fideli de ani de zile, cât și tinerilor cititori și am introdus o serie de ateliere dedicate celor mici, adolescenților dar și adulților. În cele patru zile de târg vom avea ateliere de scriere creativă, dezvoltare personală, gastronomie, caligrafie sau educație financiară, acestea fiind doar câteva ramuri interactive ale atelierelor pe care le puteți descoperi dacă veniți în oricare dintre zile în Piața Sfatului.
Pe lângă aceste ateliere am introdus, din experiența anilor de pandemie când ne-am desfășurat târgurile online, și ideea unor lansări hibrid care ne vor permite comunicarea cu autori traduși la editura Creator și de a căror prezență nu ne-am fi bucurat atât de ușor dacă un trăiam în această eră digitală, care trebuie să recunoaștem că are și avantajele ei dacă știm să le folosim astfel încât să nu dăuneze activităților de lectură și petrecere a timpului liber.
O să amintesc și aici aceste lansări în format hibrid pentru că merită urmărite și, de ce un, dacă aveți posibilitatea chiar să veniți în Piața Sfatului și în Piața George Enescu pentru a vă bucura alături de noi de această experiență-experiement îi putem spune, care cu siguranță ne va surprinde și vă va surprinde.
Joi de la ora 13.00 vom avea prima lansare hibrid din program, Teatru de Norm Foster, iar invitați vor fi Claudia Motea și Costin Manu, continuată vineri de Vânătorii de gânduri semnată de Silvana Prodan și Stai lângă mine de Gytha Lodge, în cadrul cărora vor fi invitate autoarele alături de traducătoarea celei de-a doua cărți, Luciana Dănilă, urmate de mesajul adresat cititorilor de Sara Dust, autoarea cărții Raven și vocile din capul lui. Sâmbătă, 20 august, vom începe la ora 10.00 cu prima lansare hibrid a zilei – mesajul scriitorului Ștefan Șeclăman urmat de Alia Melek (Siria, țara care ne-a fost casă) în dialog cu Ioana Bâldea Constantinescu. Duminică, în ultima zi a festivalului, vom avea patru lansări hibrid deschise de Conversații cu trecutul, Aura Imbarus alături de invitata Claudia Motea, apoi Ada, Tony Galeș și Alexia Galeș (#TheGale?Talks) vor avea un dialog cu Mihaela Brăilescu, prezentă online prin Zoom, pornind de la cartea Hai să vorbim despre vagin de Jennifer Lincoln. Ultimele două evenimente hibrid vor fi cu Elias Tadeus în dialog cu Elena Dițu, pe baza cărții Gânduri în vers, urmată de Italia sub clar de lună de Jennifer Anton alături de traducătoarea Luciana Dănilă.
Care sunt principalele activități culturale ce vor avea loc la Festivalul de cArte Libris?
Principalele activități vor fi, ca în fiecare an, lansările de carte și evenimentele de promovare a cărții și lecturii, precum și a autorilor români, dar și străini. Amintesc aici două dintre cele mai așteptate evenimente ale târgului – Conferința și lansarea de carte cu Teodor Baconschi cu tema „Hristos Pantokrator și slava deșartă a împărățiilor seculare. Drumul de la creștinătate la creștinism”, eveniment care va avea loc vineri, 19 august de la ora 18.30 la Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Piața Sfatului și întâlnirea cu cititorii a scriitorului și jurnalistului Cristian Tudor Popescu care se va desfășura sâmbătă, 20 august de la ora 16.00 în Piața Sfatului.
În cadrul întâlnirilor cu autorii, pariați în continuare pe scriitorul român? Vor fi prezenți și autori străini?
Pariem pe scriitorul român din perspectiva faptului că cititorii și publicul nostru se simte mai apropiat de acesta, din punct de vedere emoțional și teritorial, dar și ca nivel al experiențelor culturale comunitare. Cu toate acestea, există cu siguranță nevoia de a explora, măcar prin lentila puțin mai îndepărtată a lecturii, și alt gen de experiențe decât cele locale sau naționale, alte moduri de a scrie și a privi lumea și viața. Tocmai de aceea scopul acestui târg este acela de a pune în legătură scriitorul român și scriitorul străin, în aceeași măsură în care noi considerăm că sunt importanți încă doi participanți esențiali ai actului scriiturii – traducătorul și editorul.
Mare parte a lansărilor cu autori români îi aduc la aceeași masă de discuții, atât pe scriitor, cât și pe editorul acestuia, un aspect pe care noi îl considerăm important pentru cititorul care dorește să se conecteze, atât la procesul în sine al scrierii unei cărți, cât și la modul în care această carte ajunge să fie vizibilă celorlalți. Valorificarea și validarea acestor autori români prezenți la târg mai implică un eveniment care merită amintit aici, lansarea revistei Literare Libris nr.2 din acest an și Premiile decernate de Uniunea Scriitorilor Români din Brașov, unde îi vom avea ca invitați pe Adrian Lesenciuc, Claudia Motea, Laurențiu-Ciprian Tudor și Mihai Cosmin Popescu. În continuarea acestui eveniment, prima zi a târgului va continua cu lansări ai căror autori și invitați sunt Alice Sfințesco, Verginia Vedinaș, Ioan-Laurențiu Vedinaș, Radu Dinulescu, Claudia Motea, Adina Coman, Cristian Muntean, Alina Caraghin. Sigur, vom avea invitați și autori străini, majoritatea fiind cei pe care i-am enumerat anterior în cadrul lansărilor hibrid.
Ce gen de carte este preferat de obicei de cititorii români? Sunt anumite genuri literare mai avantajate sau mai dezavantajate în acest sens?
Din experiența mea de librar, dar și din feedback-urile primite de la colegii mei pot spune că nu există genuri sau domenii care să fie neglijate. În zilele noastre există cel puțin o carte pentru fiecare tip de cititor, fie că vorbim aici de cărți thriller, dezvoltare personală, beletristică, memorii și biografii, cărți de călătorii, limbi străine, dezvoltare financiară, psihologie sau medicină. În librăria noastră fiecare domeniu este semnalizat și reprezentat generos de numeroase titluri, iar această varietate și diversitate ne ajută să putem satisface cerințele și dorințele tuturor vârstelor și tipurilor de cititori. Evident, avem și bestseller-uri care au succes la toate grupele de vârstă sau cumulează toate genurile de cititori, iar dintre acestea fac parte cărți din toate categoriile pe care le enumeram mai sus – Când corpul spune nu de Gabor Mate și de același autor cartea Cum să ne păstrăm copii aproape, Inocenții de Ioana Pârvulescu, Pacienta tăcută de Alex Michaelides, Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor de Jacques Martel, Matilda de Roald Dahl, Arta manipulării de Kevin Dutton, Biblia îngrijirii tenului. Ghidul tău onest pentru o piele minunată de Anjali Mahto sau O vară italiană de Rebecca Serle. Sper că am răspuns la întrebare și că din exemplele amintite reiese faptul că nu avem genuri dezavantajate, dimpotrivă, fiecare cititor are privilegiul de a alege cartea care i se potrivește sau pe care și-o dorește pentru vacanța de vară și nu numai.
Cât de mult contează imaginea unui autor? Care este raportul dintre imagine și vânzare, în privința cărților scriitorilor români contemporani și a celor străini?
În zilele noastre, când totul se rezumă mai mult la conținut vizual în detrimentul conținutului scris, imaginea a devenit un factor decisiv, atât pentru scriitor, cât și pentru edituri. Contează desigur formatul în care ni se prezintă o informație legată de o carte sau de un scriitor, după cum contează și imaginea pe care autorii aleg să o adopte în raport cu publicul lor. Imaginea nu poate vinde sau nu poate înlocui conținutul, însă este o realitate care ne strivește sau căreia trebuie să fim pregătiți și capabili să-i urmăm dinamica, anume că promovarea constantă și îmbunătățirea imaginii în fața cititorilor ajută în procesul vânzării. Surprizele apar în momentul în care autori români contemporani ajung să-i surclaseze pe cei străini în topul vânzărilor online, dar și în librărie, iar acesta este un fenomen pe care l-am întâlnit în cazul cărților Petronelei Rotar sau al celor scrise de părintele Constantin Necula.
