„Balkanville. Conexiuni din trecut, conexiuni în viitor”, pe strada Londra 39
https://www.ziarulmetropolis.ro/balkanville-conexiuni-din-trecut-conexiuni-in-viitor-pe-strada-londra-39/

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită vineri, 13 septembrie, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei „Balkanville. Conexiuni din trecut, conexiuni în viitor”, deschisă în perioada 14 – 22 septembrie 2019.

Un articol de Liliana Matei|8 septembrie 2019

Expoziţia este organizată de Augmented Space Agency prin programul regional Cultural Management Academy 2018, dezvoltat de Goethe – Institut.

Proiectul „Balkanville” este desfășurat de o echipă de specialiști din România, Bulgaria și Grecia şi îşi propune să exploreze prin intermediul mediilor digitale, elemente de arhitectură și urbanism din trei orașe aflate în sfera culturală balcanică: București, Sofia, Salonic. Conexiunile stabilite sunt uneori evidente, prin arhitectura sau destinația clădirilor, alteori subtile, realizate la nivelul istoriilor mai mult sau mai puțin cunoscute ale respectivelor obiective. Experiențe istorice similare dar cu impact diferit sau asemănări de formă și aspect fac parte din realitatea cotidiană a celor trei orașe. Proiectul caută aceste mărturii în structura, funcția și povestea unor spații cu încărcătură istorică și culturală puternică, privite cu ochiul trecătorului.

Produsul final constă într-o expoziție de lucrări în realitatea augmentată, compuse dintr-o serie de lucrări grafice print și compoziții virtuale tridimensionale, ce pot fi accesate prin intermediul aplicației mobile de realitate augmentată we.AR. Pornind de la lucrările expuse, aplicaţia deschide un „portal” virtual către diferite spații urbane, în încercarea de a genera noi conexiuni vizuale mediate tehnologic între cele trei orașe. Sunt reinterpretate astfel într-un format contemporan diferite povești care „leagă” cele trei orașe pe harta sferei de influență balcanică, oferind utilizatorului experienţa unei imersiuni într-un spațiu virtual, o aventură care devine posibilă cu ajutorul noilor tehnologii.

Aplicația we.AR este disponibilă gratuit publicului larg, pe telefon mobil sau tabletă, pe platformele Play Store și App Store pentru dispozitivele Android și iOS. Aplicația conține text în patru limbi – română, bulgară, greacă și engleză.

Sâmbătă 14 septembrie, în intervalul 10:00 – 18:00, vor avea loc activări ale aplicaţiei we.AR susţinute de membrii și voluntarii echipei de proiect.

Din echipa de proiect fac parte:

Ciprian Făcăeru – Manager de proiect, Manager Augmented Space Agency, Doctorand în Cinematografie și Media în cadrul UNATC, asistent de cercetare AR/VR în cadrul CINETic;

Horia – Ioan Iova – Inițiator al proiectului, Specialist în Comunicare și Marketing, Doctorand în Studii Culturale, Universitatea din București;

Neda Zhivkova – Curator de Artă la Sofia City Art Galery, Doctor în Istoria Artei al Academiei de Arte din Bulgaria;

Maria Malamo Ventza – Master în Studii muzeale și Patrimoniu cultural al Universității „Aristotel” din Salonic;

Accesul în expoziţie este gratuit, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Cultural Management Academy este un program regional realizat cu scopul de a contribui la formarea managerilor culturali, de a oferi celor care lucrează deja în domeniul cultural instrumentele necesare pentru a fi productivi și în același timp reflexivi, pentru a ţine pasul cu inovațiile din zona digitală.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecţie de peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, state şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice și planuri de oraș. MNHCV își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor, un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, atât de către specialiști cât și de către publicul general.

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.