Bertha von Suttner, prima femeie care obținea Premiul Nobel pentru Pace
https://www.ziarulmetropolis.ro/bertha-von-suttner-prima-femeie-care-obtinea-premiul-nobel-pentru-pace/

Austriaca Bertha von Suttner s-a născut pe 9 iunie 1843, la Praga, şi a murit pe 21 iunie 1914, la Viena. Cunoscută atât ca o importantă pacifistă, cât şi ca prozatoare, aceasta devenea în 1905 prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

Un articol de Alina Vîlcan|25 august 2021

În 1889, Bertha von Suttner își publică romanul împotriva războiului, Jos armele!, în timp ce militează pentru pacifism și ideea de pace în întreaga lume. Și astfel, publicul a fost zguduit încă o dată de o lucrare de ficțiune.

Bertha von Suttner plecase să cunoască fața tristă a războiului din Rusia, unde conflictul dintre otomani și ruși continua să mocnească și după încheierea Războiului Crimeei.

Bertha von Suttner declara că războaiele erau „o nebunie a oamenilor”. Din cauza tacticii și a tehnologiei de război din ce în ce mai sofisticate, considera că oamenii trebuie să se gândească mai mult și să învețe cum să evite războiul. Cum acest lucru nu putea fi realizat decât de toate țările împreună, a fondat mai multe organizații de pace și a create rețele de susținători ai păcii în țară și în străinătate.

Pacifiștii au preluat ideea formulată de filosoful Immanuel Kant, care susținea necesitatea unei legi internaționale care putea declara orice atac asupra unei alte țări ca fiind nedrept. Desigur, un astfel de cadru legal internațional putea funcționa numai dacă era recunoscut de cât mai multe țări. Ca atare, pacifiștii au făcut presiuni asupra guvernelor pentru a putea constitui un tribunal internațional de arbitraj; cei care nu respectau normele internaționale erau judecați și sancționați de comunitatea mondială. Bertha von Suttner a contribuit la redactarea proiectului de lege internațional și i-a prezentat chiar ea propunerea împăratului austriac Franz Iosif I.

Bertha von Suttner a profitat din plin de faima ei tot mai mare, pentru a promova ideea păcii la nivel mondial. A călătorit în SUA, unde l-a cunoscut pe președintele Theodore Roosevelt. A sprijinit cu entuziasm mișcarea americană pentru pace, ale cărei rădăcini se aflau în lupta împotriva sclaviei, în mișcarea quakerilor și a altor comunități creștine.

Von Suttner a fost cea care i-a propus inventatorului suedez Alfred Nobel crearea Premiului Nobel pentru Pace. În 1905 a primit personal premiul – prima femeie care a avut această șansă.

Vă invităm să descoperiți și alte femei cu adevărat remarcabile prin intermediul volumului O ISTORIE A LUMII… CU FEMEILE ÎN PRIM-PLAN, de Kerstin Lücker și Ute Daenschel, recent apărut în limba română, la Editura Litera, din care am preluat aceste rânduri (p. 457-458).

Bertha von Suttner declara că războaiele erau „o nebunie a oamenilor”.

 

15
/02
/21

Autoarea bestselerurilor internaționale „Miniaturista” și „Muza” revine cu un roman luminos, puternic și emoționant despre secretele scrisului, ale maternității și prieteniei, despre cum ne pierdem și ne regăsim pe noi înșine. Vă invităm să parcurgeți un fragment din „Confesiunea” (Editura Humanitas Fiction).

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.