Cărți de neocolit. „Despre îndatoriri“, recomandările lui Cicero
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-%e2%80%9edespre-%c3%aendatoriri%e2%80%9c-recomand%c4%83rile-lui-cicero/

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Una dintre cele mai redutabile forme de manifestare a spiritului în antichitatea greco romană a fost oratoria. Această artă şi-a dovedit forţa în spaţiul politic, unde a condamnat sau a salvat oameni, indiferent de condiţia lor socială.

Un articol de Georgeta Filitti|22 aprilie 2018

Puterea cuvântului a însemnat, de-a lungul istoriei, un element de seamă în viața parlamentară europeană. Astăzi, mai ales în țările post comuniste, oratoria a rămas ceva exotic despre care se vorbește doar la trecut ori ca probă ciudată pentru accesul la o bursă în străinătate. Odinioară însă oratorul era un om ascultat.

Marcus Tullius Cicero (106-43 î.Ch.), născut la Arpinum, a fost o astfel de personalitate a lumii romane. Educat la Roma, unde urmărește fascinat pledoariile marilor juriști, apoi în Grecia (la Atena, în Rhodos), Cicero se întoarce în patrie și începe să practice avocatura. Discursul contra guvernatorului corupt al Siciliei, Verres, îl propulsează în lumea politică. Pro lege Manilia devine un model al genului pentru forța argumentației și în același timp îl pregătește pentru o funcție de seamă, cea de consul. E răstimpul când se ridică împotriva lui Catillina (condamnat și silit să se expatrieze). Verbul lui Cicero are atâta expresivitate încât, peste timp, numele celui încriminat a ajuns substantiv comun, catilinare însemnând critici bine țintite, argumentate, cu final previzibil.

Pătimaș, dornic mereu să se afirme, istoriografii aveau să-l numească homo novus, Cicero a ales mereu tabăra pierzătoare. S-a aliat cu Pompei contra lui Cesar, apoi l-a susținut pe Octavian împotriva lui Marc Antoniu. A rostit 14 discursuri, faimoasele filipice, pentru discreditarea acestuia și i-a căzut în cele din urmă victimă. Dar implicarea politică nu l-a împiedicat să aibă o operă uimitoare: oratorie, tratate de filosofie politică, corespondență. El rămâne, prin excelență, intelectualul cetățean. Și asta pentru că vede în activitatea politică o datorie sacră; pentru a o desfășura corect sunt necesare calități de orator, de conducător militar și de filosof avizat. Omul de stat model este văzut de Cicero într-o republică, unde promovează înțelegerea socială și respectarea drepturilor tuturor. De la el au rămas lucrări a căror lectură își păstrează și astăzi actualitatea. Așa sunt Despre cel mai bun fel de elocvență, Definiții ale binelui și răului în sine, Despre republică, Despre legi, Despre îndatoriri (De Oficiis). Aceasta din urmă a scris-o pentru fiul său Marcus, aflat la studii în Atena. Sunt povețe adresate unui tânăr în formare, indispensabile însă oricui aspiră la calitatea de om politic autentic. Cicero își propune să definească  faptele morale și pe cele imorale, faptele utile și pe cele inutile și, mai departe, dacă ceea ce este moral concordă totdeauna cu utilitatea. De aici construiește un adevărat sistem unde afirmă că pentru a cunoaște adevărul omul trebuie să se ferească de eroare; dacă e factor politic decident, să fie drept și să slujească intereselor obștești. Cum? Prin dezinteresare, cumpătare, modestie, spirit de dreptate. Dacă inspiră teamă, devine, pe nesimțite, dictator, adică tiran și, mai devreme sau mai târziu, ”va fi răpus de ura celor mulți“.

”A răpi ceva altuia și a-ți spori mijloacele de trai, micșorându-le pe ale altuia e mai împotriva naturii decât moartea“, scrie Cicero. Și mai departe:  ”Cei care voiesc să fie populari și pentru aceasta scot pe proprietari din avutul lor iar pe debitori îi iartă de sumele împrumutate zdruncină temelia statului”.

Cum se vede, sunt adevăruri care nu și-au pierdut actualitatea nici după 2000 de ani.



22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983