Cartea ,,Amantul colivăresei”, semnată de către Radu Aldulescu, a fost publicată în librăriile din Franța
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartea-amantul-colivaresei-semnata-de-catre-radu-aldulescu-a-fost-publicata-in-librariile-din-franta/

Cartea ,,Amantul colivăresei” semnată de către Radu Aldulescu a fost publicată în Franţa începând cu data de 7 martie, sub denumirea de L’Amant de la Veuve.

Un articol de Andrada Văsii|8 martie 2013

Incepând cu data de 7 martie 2013, ediția franceză a romanului Amantul colivăresei (ediția I, Editura Nemira, 1996; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2006) de Radu Aldulescu, L’ Amant de la Veuve, a intrat în librăriile din Franța.

L’amant de la veuve a apărut de curând la Editura Syrtes, traducere semnată de Dominique Ilea. Radu Aldulescu se numără printre scriitorii invitați la ediția din acest an a Târgului de Carte de la Paris (22-25 martie).

Anul acesta va mai apărea în Franța și romanul Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (ediția I, Editura Nemira, 1998; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2007) – Editura Quidam, traducere de Nicollas Cavailles.

Povestea lui Dimitrie-Mite Cafanu din Amantul colivăresei poate fi citită și ca propunerea unei căi de salvare; un mod de a trăi deasupra vremurilor, iar nu sub ele, întorcând spatele așa-ziselor necesare compromisuri ale supraviețuirii. Asumarea condiției de marginal și exclus ca pe un dat și un dar, mai ales atunci când aceasta intră în conflict cu moștenirea de familie (Mite e fiul unui nomenclaturist comunist), este totuși ceva împotriva firii pentru românul de orice condiție, așa încât finalul romanului este deschis premonitoriu spre Victoria Socialismului, nu doar numele unui bulevard-zonă rezidențială și centru civic, ci și al unei văi a plângerii, în care marea majoritate a celor trecuți pe acolo au ales să și rămână dimpreună cu familiile și urmașii lor, dintr-un anume complex al continuității și al onorabilității, ivit din frică, ignoranță și lăcomie.

Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, București) a debutat în 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2008).

A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (ediția I, Editura Phoenix, 1997; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2011; e-book, 2011);  Proorocii Ierusalimului (ediția I, Editura Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; ediția a II-a, Editura Corint, 2006; ediția a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; e-book, 2011); Mirii nemuririi (Editura Cartea Românească, 2006). În anul 2009 a răspuns unei provocări literare insolite și a scris, după o atentă documentare, tulburătorul roman-vérité Ana Maria și îngerii (Editura Cartea Românească, 2010). A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obținut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția, 1998. În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.

13
/01
/25

INVITAȚIE O expoziție, un concert și un spectacol de poezie pun în lumină forța și farmecul creației autohtone. Trei dintre evenimentele culturale anunțate în capitală pentru 15 ianuarie, din anul 2010 Ziua Culturii Naționale, vă invită să descoperiți și să admirați câteva fațete ale culturii din România.

18
/11
/24

DESCOPERIRE Printre puținele volumele publicate în România despre propriii ei creatori de anvergură, noua carte a Ancăi Hațiegan se remarcă printr-o serie de calități pe care cititorul le va descoperi încă de la primele pagini. Ea îl invită în lumea unui om de teatru unic, despre care rămân multe de spus.

11
/11
/24

Duminică, 17 noiembrie, la ora 16.00, Muzeul Național al Literaturii Române organizează, la sediul său din strada Nicolae Crețulescu nr.8, evenimentul intitulat „Jurnale de călătorie în literatura română: de la Dinicu Golescu până astăzi”, la care vor participa cunoscuții oameni de litere și scriitori Ioan Cristescu, Paul Cernat și Cosmin Ciotloș. La 200 de ani de […]

29
/10
/24

Institutul Cultural Român a acordat duminică, 27 octombrie, în cadrul celei de-a XII-a ediții aFestivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași – FILIT, pentru al treilea an consecutiv, Premiul pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română, inițiativă a Institutului Cultural Român care urmărește recunoașterea impactului literaturii române în lume, prin efortul exemplar al traducătorilor, excelenți ambasadori ai cărților românești în afara granițelor țării.

21
/10
/24

Marți, 29 octombrie, ora 19.00, Editura Litera organizează la Institutul Cervantes din București o întâlnire cu scriitorul Toshikazu Kawaguchi, una din cele mai îndrăgite voci ale literaturii japoneze contemporane.

18
/10
/24

Sâmbătă, 19 octombrie 2024, la ora 18.00, la librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara are loc lansarea, în premieră națională, a celui mai recent roman al scriitorului și traducătorului Marin Mălaicu-Hondrari, „Clandestin”, apărut recent la Editura Trei.