Cartea ,,Amantul colivăresei”, semnată de către Radu Aldulescu, a fost publicată în librăriile din Franța
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartea-amantul-colivaresei-semnata-de-catre-radu-aldulescu-a-fost-publicata-in-librariile-din-franta/

Cartea ,,Amantul colivăresei” semnată de către Radu Aldulescu a fost publicată în Franţa începând cu data de 7 martie, sub denumirea de L’Amant de la Veuve.

Un articol de Andrada Văsii|8 martie 2013

Incepând cu data de 7 martie 2013, ediția franceză a romanului Amantul colivăresei (ediția I, Editura Nemira, 1996; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2006) de Radu Aldulescu, L’ Amant de la Veuve, a intrat în librăriile din Franța.

L’amant de la veuve a apărut de curând la Editura Syrtes, traducere semnată de Dominique Ilea. Radu Aldulescu se numără printre scriitorii invitați la ediția din acest an a Târgului de Carte de la Paris (22-25 martie).

Anul acesta va mai apărea în Franța și romanul Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (ediția I, Editura Nemira, 1998; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2007) – Editura Quidam, traducere de Nicollas Cavailles.

Povestea lui Dimitrie-Mite Cafanu din Amantul colivăresei poate fi citită și ca propunerea unei căi de salvare; un mod de a trăi deasupra vremurilor, iar nu sub ele, întorcând spatele așa-ziselor necesare compromisuri ale supraviețuirii. Asumarea condiției de marginal și exclus ca pe un dat și un dar, mai ales atunci când aceasta intră în conflict cu moștenirea de familie (Mite e fiul unui nomenclaturist comunist), este totuși ceva împotriva firii pentru românul de orice condiție, așa încât finalul romanului este deschis premonitoriu spre Victoria Socialismului, nu doar numele unui bulevard-zonă rezidențială și centru civic, ci și al unei văi a plângerii, în care marea majoritate a celor trecuți pe acolo au ales să și rămână dimpreună cu familiile și urmașii lor, dintr-un anume complex al continuității și al onorabilității, ivit din frică, ignoranță și lăcomie.

Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, București) a debutat în 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2008).

A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (ediția I, Editura Phoenix, 1997; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2011; e-book, 2011);  Proorocii Ierusalimului (ediția I, Editura Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; ediția a II-a, Editura Corint, 2006; ediția a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; e-book, 2011); Mirii nemuririi (Editura Cartea Românească, 2006). În anul 2009 a răspuns unei provocări literare insolite și a scris, după o atentă documentare, tulburătorul roman-vérité Ana Maria și îngerii (Editura Cartea Românească, 2010). A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obținut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția, 1998. În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.

14
/04
/20

În această săptămână se împlinesc șase ani de când a murit, la New York, poeta Nina Cassian. Ne-am întors la jurnalul ei (Memoria ca zestre, publicat la Cărțile Tango, în urmă cu zece ani). Jurnalul poetei se întinde pe durata a mai bine de jumătate de secol fiind o extraordinară mărturie despre mai multe epoci.

14
/04
/20

Trecem printr-o perioadă dificilă, o adevărată furtună. Viețile noastre au încetinit brusc și suntem cu toții în căutarea unor răspunsuri care să ne țină deasupra valului. Iar răspunsurile pot veni și dinspre... povești!

13
/04
/20

„Ziua în care am început să mă iubesc cu adevărat” de Serge Marquis, roman publicat în colecția Fiction Connection a Editurii Trei, este o lecție de viață extraordinară, profundă, luminoasă și extrem de emoționantă. Este, de fapt, o carte de dezvoltare personală scrisă sub masca mult mai frumoasă și facilă a unui roman despre ego.

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.