Cartea ,,Amantul colivăresei”, semnată de către Radu Aldulescu, a fost publicată în librăriile din Franța
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartea-amantul-colivaresei-semnata-de-catre-radu-aldulescu-a-fost-publicata-in-librariile-din-franta/

Cartea ,,Amantul colivăresei” semnată de către Radu Aldulescu a fost publicată în Franţa începând cu data de 7 martie, sub denumirea de L’Amant de la Veuve.

Un articol de Andrada Văsii|8 martie 2013

Incepând cu data de 7 martie 2013, ediția franceză a romanului Amantul colivăresei (ediția I, Editura Nemira, 1996; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2006) de Radu Aldulescu, L’ Amant de la Veuve, a intrat în librăriile din Franța.

L’amant de la veuve a apărut de curând la Editura Syrtes, traducere semnată de Dominique Ilea. Radu Aldulescu se numără printre scriitorii invitați la ediția din acest an a Târgului de Carte de la Paris (22-25 martie).

Anul acesta va mai apărea în Franța și romanul Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (ediția I, Editura Nemira, 1998; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2007) – Editura Quidam, traducere de Nicollas Cavailles.

Povestea lui Dimitrie-Mite Cafanu din Amantul colivăresei poate fi citită și ca propunerea unei căi de salvare; un mod de a trăi deasupra vremurilor, iar nu sub ele, întorcând spatele așa-ziselor necesare compromisuri ale supraviețuirii. Asumarea condiției de marginal și exclus ca pe un dat și un dar, mai ales atunci când aceasta intră în conflict cu moștenirea de familie (Mite e fiul unui nomenclaturist comunist), este totuși ceva împotriva firii pentru românul de orice condiție, așa încât finalul romanului este deschis premonitoriu spre Victoria Socialismului, nu doar numele unui bulevard-zonă rezidențială și centru civic, ci și al unei văi a plângerii, în care marea majoritate a celor trecuți pe acolo au ales să și rămână dimpreună cu familiile și urmașii lor, dintr-un anume complex al continuității și al onorabilității, ivit din frică, ignoranță și lăcomie.

Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, București) a debutat în 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2008).

A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (ediția I, Editura Phoenix, 1997; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2011; e-book, 2011);  Proorocii Ierusalimului (ediția I, Editura Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; ediția a II-a, Editura Corint, 2006; ediția a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; e-book, 2011); Mirii nemuririi (Editura Cartea Românească, 2006). În anul 2009 a răspuns unei provocări literare insolite și a scris, după o atentă documentare, tulburătorul roman-vérité Ana Maria și îngerii (Editura Cartea Românească, 2010). A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obținut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția, 1998. În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.

05
/04
/18

Cel mai tînăr autor debutează la Polirom cu volumul Tata, eu glumesc serios! Volumul, ilustrat de Bogdan, Jan şi Julian Achimescu, cu o postfaţă semnată de Pavel Şuşară, a apărut în urma unui dialog savuros tată-fiu (Robert Şerban - Tudor Şerban), care s-a întins pe o perioadă de patru ani şi pare că nu s-a încheiat încă. 

27
/03
/18

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câțiva dintre artiștii născuți pe teritoriul actual al Basarabiei și deveniți parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.

25
/03
/18

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe rețelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoțite de câteva gânduri ale felinelor).

23
/03
/18

Scrisă și regizată de Guillermo del Toro, versiunea cinematografică a romanului Forma apei/ The Shape of Water a intrat în cinematografele din România în data de 23 februarie 2018. Romanul a apărut în această săptămână în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Veronicăi D. Niculescu.

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.