Cartea Anului 2013 – „Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartea-anului-2013-amazoanele-o-poveste-de-adriana-babeti/

Volumul „Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi, apărut la editura Polirom, a fost desemnat Cartea anului 2013. Premiul a fost înmânat de scriitorul Varujan Vosganian, laureatul premiului „Cartea Anului 2009”.

Un articol de Petre Ivan|23 februarie 2014

Volumul „Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi, apărut la editura Polirom, a fost desemnat Cartea anului 2013. Premiul a fost înmânat de scriitorul Varujan Vosganian, laureatul premiului „Cartea Anului 2009”.

Juriul care a desemnat volumul câştigător a fost format din Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, şi redactori ai revistei România literară, iar volumele nominalizate la premiul pentru „Cartea anului 2013” au fost

„Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi (editura Polirom),

„Fals tratat de manipulare”, de Ana Blandiana (editura Humanitas),

„Exerciţii de imaturitate”, de Livius Ciocârlie (Cartea Românească),

„Ce a fost. Cum a fost, Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache” (Polirom, în coeditare cu Cartea Românească),

„Negru şi Roşu”, de Ioan T. Morar (Polirom),

„Costumul negru”, de Adrian Popescu (Cartea Românească)

şi traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari – „Eroul discret”, de Mario Vargas Llosa (Humanitas)

Cartea Anului 2013

„Amazoanele. O poveste”, Cartea Anului 2013

Adriana Babeţi este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, unde predă literatură comparată, şi redactor la revista Orizont

Cartea Anului 2013

Împreună cu Delia Şepeţean-Vasiliu, Adriana Babeţi a îngrijit (selecţie de texte, traducere, aparat critic, prefaţă) volumele „Pentru o teorie a textului. Antologie «Tel Quel»” (1980) şi „Roland Barthes – Romanul scriiturii” (1987).

A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile „Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii” (Polirom, 1997) şi „Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă” (Polirom, 1998).

S-a ocupat, de asemenea, de traducerea şi selecţia antologiei „Barbey d’Aurevilly, Dandysmul” (Polirom, ed. I, 1995, ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2013).

A publicat volumele: „Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură” (1997), „Dilemele Europei Centrale” (1998), „Arahne şi pânza” (2002), „Dandysmul. O istorie” (Polirom, 2004), „Ultimul sufleu la Paris. 69 de reţete culinare” (Polirom, 2006), „Le Banat: Un Eldorado aux confins” (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), „Prozac. 101 pastile pentru bucurie” (Polirom, 2009) şi „Femeia în roşu” (împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu).

Foto Cartea Anului 2013, „Amazoanele. O poveste” şi Adriana Babeţi – wikipedia şi Polirom

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.