Cartea Anului 2013 – “Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartea-anului-2013-amazoanele-o-poveste-de-adriana-babeti/

Volumul “Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi, apărut la editura Polirom, a fost desemnat Cartea anului 2013. Premiul a fost înmânat de scriitorul Varujan Vosganian, laureatul premiului “Cartea Anului 2009”.

Un articol de Petre Ivan|23 februarie 2014

Volumul “Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi, apărut la editura Polirom, a fost desemnat Cartea anului 2013. Premiul a fost înmânat de scriitorul Varujan Vosganian, laureatul premiului “Cartea Anului 2009”.

Juriul care a desemnat volumul câştigător a fost format din Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, şi redactori ai revistei România literară, iar volumele nominalizate la premiul pentru “Cartea anului 2013” au fost

“Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi (editura Polirom),

“Fals tratat de manipulare”, de Ana Blandiana (editura Humanitas),

“Exerciţii de imaturitate”, de Livius Ciocârlie (Cartea Românească),

“Ce a fost. Cum a fost, Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache” (Polirom, în coeditare cu Cartea Românească),

“Negru şi Roşu”, de Ioan T. Morar (Polirom),

“Costumul negru”, de Adrian Popescu (Cartea Românească)

şi traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari – “Eroul discret”, de Mario Vargas Llosa (Humanitas)

Cartea Anului 2013

“Amazoanele. O poveste”, Cartea Anului 2013

Adriana Babeţi este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, unde predă literatură comparată, şi redactor la revista Orizont

Cartea Anului 2013

Împreună cu Delia Şepeţean-Vasiliu, Adriana Babeţi a îngrijit (selecţie de texte, traducere, aparat critic, prefaţă) volumele “Pentru o teorie a textului. Antologie «Tel Quel»” (1980) şi “Roland Barthes – Romanul scriiturii” (1987).

A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile “Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii” (Polirom, 1997) şi “Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă” (Polirom, 1998).

S-a ocupat, de asemenea, de traducerea şi selecţia antologiei “Barbey d’Aurevilly, Dandysmul” (Polirom, ed. I, 1995, ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2013).

A publicat volumele: “Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură” (1997), “Dilemele Europei Centrale” (1998), “Arahne şi pânza” (2002), “Dandysmul. O istorie” (Polirom, 2004), “Ultimul sufleu la Paris. 69 de reţete culinare” (Polirom, 2006), “Le Banat: Un Eldorado aux confins” (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), “Prozac. 101 pastile pentru bucurie” (Polirom, 2009) şi “Femeia în roşu” (împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu).

Foto Cartea Anului 2013, “Amazoanele. O poveste” şi Adriana Babeţi – wikipedia şi Polirom

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).