Cartea soaptelor, de Varujan Vosganian, simbol al solidarităţii împotriva genocidului
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartea-soaptelor-de-varujan-vosganian-simbol-al-solidaritatii-impotriva-genocidului/

Fragmente din romanul „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, traduse în 20 de limbi străine, vor fi citite în diverse oraşe din întreaga lume, pentru omagierea victimelor genocidului armean.

Un articol de Petre Ivan|20 ianuarie 2015

Pe 21 aprilie, Festivalul Internaţional de Literatură de la Berlin şi Lepsiushaus Postdam vor organiza o Zi mondială a lecturii, pentru omagierea victimelor genocidului armean care a avut loc cu un secol în urmă (zi comemorată de aceştia în data de 24 aprilie) în Imperiul Otoman.

Iniţiativa este susţinută de sute de oameni de cultură din întreaga lume, printre care Herta Müller, Mario Vargas Llosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, David Grossman, Elfriede Jelinek, Norman Manea, Bernard Noel, Michael Ondaatje, Elif Shafak şi mulţi alţii.

În cadrul Zilei mondiale a lecturii le vor fi prezentate cititorilor pagini scrise de câteva dintre cele mai importante personalităţi ale culturii armene din ultimul secol, majoritatea purtând semnul unui destin tragic: Zabel Yesayan, Siamanto, Komitas, Yeghişe Ciarenţ, William Saroyan, Hovhannes Şiraz, Paruir Sevak, Hagop Mntsuri, Silva Kaputikian şi Hrant Dink, notează Mediafax.

Un rol central îl va avea, aşa cum se arată pe site-ul www.worldwide-reading.com, romanul „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian,

Varujan Vosganian

Varujan Vosganian

apărut la Polirom în anul 2009 (ediţia a II-a, 2011). La unele lecturi publice în diverse oraşe ale lumii, cititorilor le vor fi prezentate capitolele şapte şi opt ale romanului, în cele peste douăzeci de traduceri realizate până în prezent: spaniolă, italiană, germană, franceză, engleză, suedeză, bulgară, maghiară, cehă, poloneză, norvegiană, olandeză, portugheză, portugheză braziliană, ebraică, armeană, turcă, rusă, arabă, persană.

Romanul a obţinut premiul pentru Cartea anului 2009, dar şi alte numeroase premii. „Cartea şoaptelor” a mai obţinut, de asemenea, o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spaţiul german, trofeul Târgului de Carte de la Leipzig.

Varujan Vosganian s-a născut pe 25 iulie 1958, în Craiova. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi primvicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.

Foto: Cartea soaptelor, Varujan Vosganian – polirom

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.