Literatura română trece printr-un moment foarte bun, iar volumele publicate anul trecut o confirmă, au conchis invitaţii la „Retrospectiva anului editorial românesc 2025”, eveniment online organizat vineri, 13 februarie, de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii.
Un articol de Monica Andronescu|17 februarie 2026
Ajunsă la a patra ediție și adresată traducătorilor de limbă română din diferite spații lingvistice și comunității internaționale de specialiști din sfera cărții interesați de actualitatea literară din România, manifestarea a pus în lumină lucrări semnificative publicate de autori români în anul încheiat. Bogdan Crețu, Adina Rosetti, Alina Purcaru, Adina Dinițoiu și Victor Cobuz au prezentat reușite și au semnalat încercări și tendințe, configurând specificul unei piețe editoriale autohtone eclectice, în care se observă evoluții precum o diversificare a volumelor de nonficțiune și o consolidare a interesului pentru literatura adresată celor mai mici cititori.
Preocupată de viitor, piața editorială din România este din ce în ce mai atentă la copii, a subliniat Adina Rosetti, jurnalistă și autoare de literatură pentru copii. Anul 2025 a adus Premiile Cărturino, programul de finanțare ROMANIAN BOOKS FOR CHILDREN, înființat de ICR pentru editurile străine interesate să publice carte pentru copii semnată de scriitori români. Au ajuns în librării continuări de serii de succes cum ar fi „Cameleonul Cami la cofetărie” de Luminița Corneanu (Arthur), „Ziua în care a muncit Lenea” de Victoria Pătrașcu (Univers) sau „Litovoi și școala solomonarilor” de Simona Antonescu (Polirom). Alături de ele, se înregistrează reușite și prin volume ca „Dani G. și misterele Parisului” de Alex Moldovan sau „Petrece cu unicorn” de Adela Maria Calistru (Arthur), „Klikel și furnicuțele multicolore” de Matei Vișniec (Polirom), „Povestea unei nopți de iarnă” de Florin Irimia, „Marea cu ferestre” de Cătălin Pavel sau „Îți place opera?” de Marius Constantinescu (Humanitas Junior).
„Se aude prin poezie vocea unei noi generații, care nu prea participă la discursul public instituționalizat, o poezie mai intransigentă, deschisă către postumanism”, a comentat criticul literar Bogdan Crețu în prezentarea sa despre anul 2025 în poezia autohtonă, exemplificându-și afirmația cu volume ca „nu va ajunge aici dispariția” de Daniela Vizireanu și „orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului” de Irina Francisca Ion (Casa de Editură Max Blecher). S-au semnalat și volume semnificative publicate la Editura Cartier, cum ar fi „Maniera sau Cât de departe am mers” de Vasile Baghiu, precum și o carte-experiment ca „De partea bună a hărții” de Cătălina Bălan. De asemenea, au fost puse în lumină mai multe volume de autor publicate în noua colecție de poezie, Pocket, a Editurii Art: „Valea săpunului” de Andrei Zbîrnea, „Predeterminat” de Teodora Coman sau „Hate Me Love” de Cosmin Perța.
Remarcând un an bun pentru roman, Alina Purcaru a adus în prim-plan o serie variată de reușite, de la „Ceilalți” de Ion Manolescu (Nemira), unul dintre cele mai spectaculoase evenimente în proză, cu întrebări esențiale despre natura realității, la „Camping” de Lavinia Braniște, „Paradis” de Radu Vancu (Polirom), „N-am chef să mor” de Laura T. Ilea sau „Când ești fericit lovește primul”, revenirea Tatianei Țîbuleac, ambele publicate la Cartier. Anul 2025 a propus cititorilor și recuperări ale romanului popular ca vehicule pentru un alt conținut, printre care și volumul „Dezrădăcinații” de Cătălin Ceaușoglu (Trei). A mai adus un roman polemic reușit, intens realist și bine documentat, care recuperează o falie foarte complicată din istoria României: „Frica” de Daniela Rațiu (Cartier). Și romanul cu miză filosofică „Insula de Apoi” de Vlad Zografi (Humanitas), „Orfanii” lui Florin Chirculescu (Nemira), roman cu acțiune cinematografică și deschidere spre multiple spații, romanul plin de umor „Boran, dumnezeul subteran” de George Moise (Curtea Veche) au fost semnalate. Lor li se alătură două debuturi notabile: „Tatăl meu care ești pe pământ” de Andrei Gogu (Litera) și „Sus e numele meu, Ila!” de Andreea-Ionescu Berechet (Corint).
Și proza scurtă a cunoscut în 2025 reușite atât în zona mainstream, cât și în sfera experimentului. Gen versatil, ea s-a remarcat în 2025 atât prin noi apariții în seriile de antologii de tradiție, „Kiwi” și „Retroversiuni” (cu volumul recent „Munca. Antologie scrisă de femei”, coordonată de Cristina Ispas și Victor Cobuz, editată de Paralela 45), cât și prin volume de autor: „Toți bărbații din viața mea” de Petre Barbu (Polirom), „Instinct de supraviețuire” de Mircea Pricăjean, „Revărsatul zorilor” de Iulian Bocai sau „Degeaba ai citit atâtea cărți” de Remus Boldea (Trei). Au existat și volume de debut promițătoare: „Teoria lucrului bine făcut” de Veronica Stănică (Litera), „Împărăția cerului și a eclerului” de Codruț Baciu (Polirom), „Fete bune. Fete cuminți” de Ramona Boldizsar (Humanitas).
Nonficțiunea autohtonă trece printr-o ușoară creștere și o certă diversificare, tendință începută în urmă cu câțiva ani, a observat Victor Cobuz, punând în prim-plan lucrări de mai multe tipuri. De la memorialistică hibridă ilustrată de cea mai recentă carte a Gabrielei Adameșteanu, „Meserii interzise femeilor” (Polirom), la docuficțiunea „Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu (Cartier) sau la „Sub gravitația memoriei. Reportaje (auto)biografice” de Dan Lungu (Polirom), unde sociologul se întâlnește cu prozatorul și scrie diferite povești din spațiul moldovenesc, interesante și pentru publicul larg.
Anul a adus și lucrări salutare precum „Andrei Ujică despre Andrei Ujică. De vorbă cu Claudia Nedelcu Duca” (Trei), „Ecranomanie”, cartea de debut a lui Victor Morozov (Curtea Veche) sau studiul minuțios și de pionierat intitulat „Salut voios! O istorie a literaturii române pentru copii și tineret din perioada stalinistă 1948-1952” de Cristian Iscrulescu (Vremea).
