„Câtă speranță” la Teatrul Odeon
https://www.ziarulmetropolis.ro/cata-speranta-la-teatrul-odeon/

Teatrul Odeon continuă seria Mari Spectacole difuzate online săptămânal şi oferă joi, 18 iunie, ora 18:00, „Câtă speranţă” de Hanoch Levin, regia Radu Afrim, care a avut premiera pe 13 februarie 2010.

Un articol de Liliana Matei|16 iunie 2020

Hanoch Levin este, conform opiniei generale, cel mai mare dramaturg din Israel. S-a născut la Tel Aviv în 1943 și a studiat la Universitatea din Tel Aviv. Opera sa include comedii, tragedii și cabarete satirice, pe care, majoritar, le-a regizat singur. A primit numeroase premii de teatru atât în Israel, cât și în străinătate, iar piesele sale au fost puse în scenă în întreaga lume. În timpul vieții sale a compus șaizeci și trei de piese și a regizat douăzeci și două dintre ele. Piesele sale, tratând teme universale care depășesc în mare parte realitățile israeliene sau evreiești, au fost traduse în peste douăzeci de limbi. În plus, a publicat cinci cărți de nuvele și poezii și o carte pentru copii.

„Felul lui Hanoch Levin de a spune poveşti cu şi despre oameni este, pentru mine, inconfundabil. Există şi ceva absurd, şi ceva cu tâlc, şi un soi de ficţiune, şi o realitate acută. Amestecul este, deseori, halucinant. Hanoch Levin ştie să alcătuiască proporţia exactă între sâmbure şi înveliş. Între pilda poveştii şi drumul către ea. Ordinarul se transformă în extraordinar printr-o singură picătură strecurată în compoziţia unei replici sau a unei situaţii. Brusc, simţi cum se face un salt de la planul linear la unul polivalent, de la o situaţie clară, obişnuită, des întîlnită, la o stare onirică, excepţională, ambiguă şi misterioasă. Aşa cum se poate petrece, uneori, în viaţă. Aşa cum un detaliu devine semnificativ pentru un întreg pe care îl redefineşte. Cred că scriiturii lui Hanoch Levin, tipului său de fantastic pe muchie de cuţit, felului de a observa oamenii se potriveşte cu adevărat un artist ca Radu Afrim”, scria Marina Constantinescu în Romania Literară.

„Oamenii din cele 20 de texte scurte pe care le-am ales nu cer mult. Unul speră să-şi găsească un tovarăş care să-l însoţească în fabuloasa călătorie pe trecerea de pietoni, altul speră să-şi vadă nevasta în lada neagră plină de diamante înşelătoare a magicianului, o actriţă speră să înveţe un cântec până la capăt fără să falseze sau să danseze bossa nova «cu toate mişcările», altul speră cu toată fiinţa să primească o pălărie blue, care provine din capătul Australiei, o profesoară de geografie speră să convingă lumea că Pământul e plat şi chiar reuşeşte, un visător speră ca vânzătoarea de hot dog să se transforme în Caroline de Monaco, un exaltat speră să intre în pielea unui bărbat doar pentru a atinge sânii soţiei acestuia, o femeie «vrea o schimbare / viaţa mea e o ratare», un bărbat speră să îşi recupereze portmoneul uitat la o fostă iubită în urmă cu câteva decenii.

Şi-apoi câtă speranţă a intrat (şi a ieşit) cândva pe uşile din decorul nostru… uşi luate de la case demolate. La asta v-aş ruga să vă gândiţi când nu se vorbeşte în scenă…”, spunea Radu Afrim la momentul premierei.

Spectacolul va fi transmis prin live streaming pe pagina oficială de Facebook și pe canalul de YouTube și va fi disponibil online până duminică, 21 iunie, ora 24:00.

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

25
/01
/24

Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „Eu sunt propria mea soție” de Doug Wright, traducerea și regia Teodora Petre, scenografia Ioana Pashca, mișcare scenică Alina Petrică, muzică Cezar Antal. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2024, ora 19:00, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!