„Ce auzim când ascultăm muzică?”. Proiectul Concursului George Enescu pentru tineri
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-auzim-cand-ascultam-muzica-proiectul-concursului-george-enescu-pentru-tineri/

Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu sunt deja repere majore pe harta culturală internaţională.

Un articol de Cristina Enescu|4 Iunie 2018

Anul acesta, Concursul Enescu creează roade bune încă dinainte de a avea loc (între 1-23 septembrie, cu concursul a 270 de tineri muzicieni din 39 de țări): proiectul Ce auzim când ascultăm muzică? a fost lansat pe 31 mai la Librăria Humanitas Cișmigiu. Acesta are ca scop familiarizarea tinerilor cu muzica cultă/clasică dar și încurajarea tinerilor muzicieni în formare.

Proiectul are trei componente:

  • 5 ateliere pentru clasele de liceu din 5 școli bucureștene: Colegiile Naționale Mihai Viteazu, Gh. Lazăr, Gh. Șincai, Sf. Sava și Liceul de Arte plastice N. Tonitza, între 4-8 iunie.
  • 18 filme scurte despre interpretarea muzicală și impactul ei asupra ascultătorului, cu concursul mai multor personalități artistice. Aceste video-episoade vor avea ca punct de pornire atelierele din licee, putând fi un ghid orientativ util atât melomanilor cât și profesorilor de muzică.
  • Aplicația Jurat Enescu, prin care cei interesați vor putea nota evoluția muzicienilor din Concursul Enescu iar în septembrie își vor putea compara evaluările cu cele ale juriului. Cei mai implicați 10 jurați, care vor fi cel mai aproape în aprecierile lor de deciziile juriului, vor fi premiați, inclusiv cu bilete la Festivalul George Enescu 2019.

Atelierele cu liceenii își propun să fie o călătorie interactivă și fun prin istoria muzicii, arătând cum muzica clasică joacă un rol important în spatele fiecărui gen de muzică modernă, de la pop la underground metal. Ele vor fi susținute de doi artiști cunoscuți publicului tânăr:

  • Marius Manole (binecunoscut actor de teatru și film, multiplu premiat, activ în numeroase proiecte teatrale, inclusiv independente, atât în București cât și în țară; de asemenea este câștigătorul emisiunii ”Uite cine dansează” din 2017, precum și deținător al Ordinului ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler).
  • Paul Ilea (muzician de formație clasică cu o bogată experiență în diferite zone muzicale, de la concerte sub bagheta lui Yehudi Menuhin, dar a cântat și în deschiderea unor artiști internaționali precum The Prodigy, Faithless, Kylie Minogue, Damian Drăghici etc., producător muzical și lider al band-ului emisiunii „Vocea României”, compozitor de muzică de film și de asemenea colaborator pentru muzică de teatru al lui Gigi Căciuleanu).

Proiectul-pilot (căci se preconizează ulterior extinderea sa și în țară) este unul inedit nu doar pentru România ci și pe plan internațional, întrucât nu multe sunt țările care beneficiază de astfel de programe educative prin muzică clasică pentru elevi și tineri.

Despre proiectul ”Ce auzim când ascultăm muzică?”, cu Paul Ilea și Marius Manole

Paul Ilea, muzician:

”E foarte important ca tinerii să cunoască muzica cultă (sau simfonică), să fie deschiși la complexitatea ei și totodată să recunoască diferența dintre calitate și kitsch. Asta îi ajută mult să se dezvolte. Prefer să nu folosesc termenul de muzică clasică, clasicismul e doar un curent, iar astăzi clasice sunt și Nirvana sau Queen. Pe mulți tineri, muzica cultă îi cam sperie chiar dacă nu prea știu despre ce e vorba. Ei bine, eu vreau să le arăt că de fapt e foarte diversă, friendly, cool, și că are multe în comun cu muzica pop, de exemplu (care de fapt își are rădăcinile în ea).

Eu am un background muzical pur clasic, am studiat vioară, pian, canto și compoziție la Cluj. Apoi am avut atât colaborări cu Yehudi Menuhin dar am cântat și cu Inna, printre alții, am făcut rock progresiv, muzică electronică, de film, de teatru. Deci cred că pot vorbi pe limba tinerilor – de fapt lucrez de niște ani cu tineri, fac casting și sunt producător muzical la Vocea României.

Când eram mai tânăr aveam o problemă cu Mozart. Mi se părea că acest domn a produs foarte multă „muzică ușoară“–  ceea ce chiar așa a fost, a compus multă muzică de dans, pe gustul publicului vremii. Mozart era într-un fel un DJ de succes al vremii lui, care din punct de vedere compozițional deseori își remixa părți din propriile lucrări. Eu eram un fan înfocat al lui Bach, iar Mozart mi se părea prea easygoing“, chiar naiv. Nu puteam să înțeleg cum de, după Bach cel modern, chiar postmodern, Mozart a fost considerat o evoluție. Odată cu Recviemul, însă, mi-am dat seama de genialitatea lui Mozart. Apoi am lucrat mult cu muzica lui.

Cu liceenii o să pornesc de la o muzică extrem de populară acum (hip hop românesc, Șatra Benz), pe care tinerii o știu bine, și o să le arăt că chiar și în acest tip de muzică există asemănări de structură, ritm, melodicitate, cu muzica cultă, de exemplu cu Mozart. O să le arăt un mash-up Șatra Benz/ Mozart, sau un Bach cântat de cineva de 8 ani și apoi de cineva de 50 de ani, vom vorbi despre teme muzicale, interpretare, etc. Vreau să le arăt că muzica simfonică nu e nici decedată, nici boring.”

Marius Manole, actor:

”Pentru majoritatea tinerilor, ca și mine la vârsta lor, probabil cam tot ce e clasic e prost, și ce e modern e bun. Între timp am descoperit că nu tot ce e clasic e chiar prost, și că ceea ce e modern poate fi și prost. Vreau să le arătăm tinerilor că clasicul de care ne ferim și fugim e, de fapt, rădăcina multor lucruri pe care astăzi le adorăm sau le dansăm în cluburi.Vom vorbi și despre interpretare – e foarte interesant să vezi cât de diferit interpretează doi artiști același text sau partitură. Și în teatru încercăm permanent să găsim interpretări ale textelor clasice, gen Shakespeare sau Cehov, care să fie pe structura modernității.

Cu ce îi ajută pe tineri o apropiere de muzica clasică? Uneori la un fel de regăsire, sau la stabilirea unor repere, alteori pur și simplu ai nevoie de o ancoră la care să te raportezi când ți-e greu. Eu făceam și fac asta și acum, când mi-e greu îmi pun muzică, e un fel de psihoterapie. Uneori se întâmplă să ascult o operă întreagă într-o seară, pur și simplu pentru că am nevoie.

Vom încerca să le explicăm lucrurile astea pe gustul lor, să le trezim curiozitatea. Și pentru mine cineva, cândva, a fost un model care m-a făcut apoi să caut cărți, să merg la Ateneu, să mă intereseze teatrul. Nu credeam că îmi place, dar cineva mi-a zis: ‚N-ai vrea să te duci la un spectacol de teatru?’ După care m-am făcut actor. Poate că tinerii nu se vor face muzicieni sau actori, dar poate vor deveni un public educat, ceea ce e foarte important și pentru ei, și pentru noi, artiștii. Sperăm să arătăm că tinerii, fără să o știe încă, au nevoie de lucruri precum muzica clasică. Există nevoi mai ascunse în noi, care trebuie descoperite și care de fapt ne dă un altfel de hrană, foarte importantă și ea.

Mulțumesc celor care au riscat să facă acest proiect – da, pare ciudat astăzi să susții cultura. Cred că avem responsabilitatea să facem ceva pentru tinerii noștri mai ales în această perioadă fără repere și foarte ingrată pentru dezvoltarea lor. Și la teatru, și la Ateneu, vrem să scădem media de vârstă, așa că mă bucur că fac parte din acest proiect. N-ar fi rău poate să facem și invers – să le arătăm celor de 60 de ani cum există elemente din muzica clasică pe care ei o iubesc și în muzica modernă.”

Foto: Ce auzim când ascultăm muzică, Marius Manole, Paul Ilea: Andrei Gîndac



13
/02
/19

Opera Națională București desfășoară în perioada 11 februarie - 30 iunie 2019 un proiect cultural propriu în contextul preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene. Spectacolele acestei săptămâni, 11 februarie – 17 februarie 2019 sunt dedicate Austriei, considerată în întreaga lume ca fiind „țara muzicii”. Mozart, Haydn, Schubert, Bruckner sau Mahler s-au născut în Austria.

12
/02
/19

Programul de burse SoNoRo Interferențe ajunge anul acesta la cea de-a XIII-a ediție și anunță noi preselecții pentru tinerii muzicieni români. Pe 16 februarie, la Academia ‘Gh. Dima’ din Cluj-Napoca, și pe 17 februarie, la Universitatea de Muzică din București, vor avea loc audițiile în urma cărora vor fi selectați cei 30 de tineri, cărora li se vor acorda anul acesta burse de studiu în Italia, la Montepulciano, în România, la Port Cultural Cetate, și în Germania, la Traunstein.

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

Opera Națională București prezintă miercuri, 6 februarie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „La Traviata” de Giuseppe Verdi în regia și mișcarea scenică a lui Paul Curran. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta. Publicul spectator o va putea urmări pe soprana Diana Țugui  în rolul Violetta Valéry, în calitate de invitată pe scena Operei Naționale București.

02
/02
/19

Duminică, 3 februarie, pianistul Radu Lupu, revine la Londra după o îndelungă absență. Elogiat pentru „magia lui pianistică” (The Guardian) și recunoscut în întreaga lume drept unul dintre cei mai mari pianiști ai momentului, Radu Lupu va concerta la prestigiosul Royal Festival Hall alături de orchestra londoneză Philharmonia și sub bagheta binecunoscutului dirijor Paavo Järvi, câștigător al Premiului Grammy.

30
/01
/19

Andreea Soare, soprană la Opera din Paris, puțin cunoscută în presa și constiința publică din România, este o voce deja consacrată și valorificată pe marile scene ale lumii. Deși și-a câstigat un renume la nivel european, un renume care îi asigură un loc în rândul elitei muzicale tinere, ea este cuprinsă de o dorință arzătoare de a cânta acasă, acasă însemnând România, țara pe care a învățat să o iubească pornind de la familie.

29
/01
/19

Opera Națională București prezintă vineri, 1 februarie 2019, ora 18:30 spectacolul Bal Mascat de Giuseppe Verdi. Regia este semnată de Grischa Asagaroff (Germania), secenografia îi aparține lui Luigi Perego (Italia), iar design-ul luminilor e realizat de Gigi Saccomandi(Italia). Coregrafia poartă semnătura lui Renato Zanella, coordonatorul artistic al baletului Operei Naționale București. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.

24
/01
/19

În continuarea tradiţiei instaurate la Sala Radio în ultimele stagiuni, de a aduce în fața publicului, la fiecare final de ianuarie, un titlu de operă, în formulă de concert, cu o distribuție de excepție, vineri, 25 ianuarie (19.00) Orchestra Națională Radio prezintă celebra operă TRUBADURUL, ce poartă semnătura lui VERDI.

23
/01
/19

După ediția plină de succes din 2018, care a adunat peste 15.000 de spectatori la concertele live din Piața „George Enescu” și la evenimentele conexe de la ARCUB, cea de-a opta ediție a Bucharest Jazz Festival organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB, se va desfășura, anul acesta, în perioada 1-7 iulie 2019, în Piața „George Enescu” și la ARCUB, și îl va avea curator pe Cristian Soleanu, unul dintre cei mai importanți saxofoniști și muzicieni ai jazzului contemporan românesc.

16
/01
/19

Seară specială la Teatrelli, cu intrare liberă: Constantin Bălăceanu-Stolnici și Adrian Majuru invită publicul la o dezbatere care marchează împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Page 3 of 12812345...102030...Last »