Cele patru statui de la Universitate, așa cum nu au mai fost văzute niciodată
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-patru-statui-de-la-universitate-asa-cum-nu-au-mai-fost-vazute-niciodata/

Proiectul de punere în lumină (şi umbră) a monumentelor face parte din conceptul expoziţiei de sculptură românească din cadrul Art Safari 2019: „REPVBLICA. Despre umbre în sculptură”.

Un articol de Liliana Matei|13 septembrie 2019

Din 12 septembrie, celebrele statui de la Universitate pot fi admirate într-un altfel de decor, așa cum nu au mai fost văzute până acum. Punerea în lumină (și umbră) a statuilor, aflate în proximitatea Palatului Oscar Maugsch BCR, face parte din conceptul amplei expoziții de sculptură românească ce va fi găzduită de Pavilionul de Artă București — Art Safari: „REPVBLICA. Despre umbre în sculptură”.

Expoziția este realizată ca o privire antologică și analitică asupra sculpturii din România și va aduce împreună nume semnificative, prin opere provenite din muzeele românești și din importante colecții private. Art Safari București, un eveniment susținut de Primăria Municipiului București prin Expo Arte, își deschide porțile între 27 septembrie și 6 octombrie 2019, la Palatul Oscar Maugsch BCR.

Statuile din Piața Universității, parte a planului de înfrumusețare a orașului cu monumente publice din secolul al XIX-lea

Proiectul de punere în lumină (și umbră) a celor patru statui de la Universitate își propune să le dezvăluie trecătorilor o parte din istoria unor monumente emblematice pentru București, dar și o altfel de perspectivă asupra acestora: statuia Mihai Viteazul, autor Albert-Ernest Carrier-Belleuse (FR), inaugurată în 1874, Ion Heliade-Rădulescu, autor Ettore Ferrari​ (IT)​, inaugurată în 1879, Gheorghe Lazăr, autor Ion Georgescu (RO), inaugurată în anul 1886 și Spiru Haret, autor Ion Jalea (RO), inaugurată în 1936.

Toate cele patru statui din acest spațiu au făcut parte dintr-un plan de înfrumusețare a orașului cu monumente publice.

Pavilionul Central „REPVBLICA. Despre umbre în sculptură”, susținut de PIATRAONLINE, este conceput ca o meditație poetică despre sculptură și umbră, în diferitele lor ipostaze, prin salturi diacronice între antichitate și modernitate. Echipa curatorială a Pavilionului Central este compusă din Călin Dan, directorul general al Muzeului Național de Artă Contemporană (curator), Celia Ghyka (cercetare curatorială) și Sandra Demetrescu (asistent curator).

Dintre artiștii selectați reținem nume sonore precum: Dimitrie Paciurea, Hans Mattis-Teutsch, Irina Codreanu, Cornel Medrea, Frederic Storck, Constantin Baraschi, Oscar Han, Milița Petrașcu, Mac Constantinescu, Ion Irimescu, Zoe Băicoianu, Ion Jalea și mulți alții. 

REPVBLICA. Despre umbre în sculptură” este o expoziție al cărei element central este UMBRA, care reprezintă o dematerializare a obiectului sculptural în favoarea unei esențializări a ideii incorporate, dar și un indicator de memorie emoțională. Umbrele sunt în literatura antică întruchipări ale sufletelor celor morți; umbrele mai sunt – să nu uităm – elementul dramatic central din dialogul Republica al lui Platon. Cred că sculptura este mediul care exprimă cel mai bine traumele cu care se confruntă societatea contemporană, traume moștenite istoric, dar și traume specifice, aparținând prezentului”, a declarat Călin Dan, curatorul Pavilionului Central „REPVBLICA. Despre umbre în sculptură”.

Credem cu tărie că fiecare companie ar trebui să dea ceva înapoi societății în care activează, să contribuie la crearea unei societăți mai bune și mai educate. Noi am ales să încurajăm cultura, prin susținerea Pavilionului Central „REPVBLICA. Despre umbre în sculptură”, din cadrul Art Safari București. Ne bucură și vom continua să susținem astfel de inițiative care facilitează accesul unui public cât mai larg la o formă atât de interesantă și complexă de artă, cum este sculptura, și contribuie, totodată, la dezvoltarea unei noi generații de artiști în țara noastră”, a declarat Mariana Brădescu, Managing Partner PIATRAONLINE.

Pe lângă expoziția de sculptură găzduită de Pavilionul Central, Art Safari București 2019 va găzdui, pe o suprafață de 10.000 mp, cea mai mare expoziție dedicată pictorului Nicolae Tonitza din ultimii 50 de ani, o expoziție dedicată artei Supercontemporane, o expoziție dedicată artei chineze contemporane și programele educaționale Art Safari Kids și Art Talks. Arhitectul Art Safari este Attila Kim, comisarul României la Bienala de Veneția, începând cu ediția 2016 și până în prezent.

Biletele și abonamentele la cel mai mare eveniment dedicat artei din România vor putea fi achiziționate cu un discount de 30% pe artsafari.ro.

Pavilionul de Artă București – Art Safari se desfăoară sub patronajul Primăriei Municipiului București și CNR UNESCO este un eveniment cultural unic ca structură, concept și amploare din România. Art Safari a înregistrat 125.000 de vizitatori în primele cinci ediții. Mai multe detalii: www.artsafari.ro.

 

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.