Centrul Ceh prezintă „Between 100 and 30”: Alexandra Croitoru la Future Museum
https://www.ziarulmetropolis.ro/centrul-ceh-prezinta-between-100-and-30-alexandra-croitoru-la-future-museum/

Centrul Ceh începe anul cu o nouă expoziţie la galeria de artă Future Museum. Pe 30 ianuarie 2019, are loc vernisajul expoziţiei „Between 100 and 30” a artistei Alexandra Croitoru, ce prezintă istoria recentă prin intermediul memoriei colective. De neratat!

Un articol de Liliana Matei|26 ianuarie 2019

În ianuarie 2016, Centrul Ceh a lansat un nou proiect, Future Museum, un spațiu dedicat expozițiilor solo ale artiștilor din România şi Republica Moldova. Prima expoziție ce a avut loc la Future Museum a aparţinut Tatianei Fiodorova, artistă şi curatoare din Republica Moldova. Expoziţia din vară a fost dedicată artistei Anca-Raluca din Arad, iar în septembrie și octombrie, Future Museum a găzduit o expoziţie de Mona Vătămanu și Florin Tudor. Toate aceste proiecte sau fost selectate în urma unui open call, iar orice artist sau curator din România sau Republica Moldova a avut ocazia de a participa. Juriul a fost format din Alexandru Polgár, Katarzyna Krysiak şi František Zachoval.

În 2017, Future Museum s-a concentrat pe artiștii români care s-au născut în România, dar care trăiesc în prezent în afara ţării. Programul a început în mai 2017 cu expoziția Home is Where My Problems are, a artistul Ovidiu Anton, urmată de o instalaţie a duolui Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, încheind anul cu expoziția neconvențională a portughezului João Tabarra împreună cu regizorul de film Andrei Ujică. În 2018, o singură expoziţie a putut fi vizitată la Future Museum, cea a artistului Vilmos Koter.

În prezent, Centrul Ceh pregăteşte expoziţia semnată de Alexandra Croitoru, care tratează subiectul scrierii istoriei şi a memoriei colective în contextul Centenarului proaspăt încheiat şi intrării în cel de-al 30-lea an de la Revoluţie.

Expoziția explorează diverse metode artizanale folosite în consemnarea și recompunerea istoriei, plasate în afara marilor narațiuni oficiale. În cadrul acesteia se reunesc mai multe elemente, cum ar fi continuarea proiectului O Frescă pentru România (Alexandra Croitoru, Ștefan Tiron, în colaborare cu Vasile Pop-Negreșteanu, 2009), element care provoacă vizitatorii să interacţioneze prin a contribui cu sugestii referitoare la cei 10 ani care au trecut de la realizarea primei schițe. De asemenea, expoziţia conţine reproducerea a două colaje selectate din Colecția de imagini Mihai Oroveanu, alături de un scrapbook din aceeaşi colecţie, realizat în perioada interbelică de un autor anonim şi înregistrări de arhivă cu emisiuni TV de știri, înregistrate de doctorul Florin Gâldău pe casete video și DVD-uri începând cu anii 2000.

Toate acestea vor putea fi văzute miercuri, 30 ianuarie, de la ora 19:00, la Future Museum (Centrul Ceh, Ion Ghica 11). Expoziţia va rămâne deschisă până pe 29 martie 2019. Intrarea este liberă.

Detalii și pe pagina de Facebook, aici.

 

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.