China în zece cuvinte
https://www.ziarulmetropolis.ro/china-in-zece-cuvinte/

Yu Hua ia zece concepte – popor, conducător, lectură, scris, Lu Xun (n.r. – un mare scriitor chinez, glorificat de Mao Zedong, în timpul Revoluției Culturale din China), decalaj, revoluție, firul ierbii, imitație și cacealma – și prin ele explică ultimele decenii din fascinanta istorie a Chinei.

1. Popor

„Nu aveau arme (n.r. – manifestanții din Piața Tian’anmen), dar credeau cu tărie că trupurile lor din carne puteau opri trupele și tancurile. Aburul fierbinte care se ridica în valuri din marea de oameni îți dădea impresia că fiecare dintre ei era o torță aprinsă. Până atunci nu crezusem că lumina călătorea mai departe decât sunetul, iar sunetul, mult mai departe decât căldura corpului uman. Dar în noaptea aceea, când eu aveam 29 de ani, am descoperit că greșeam. Vocea poporului unit călătorea mult mai departe decât lumina, iar căldura corpului lui ajungea mult mai departe decât vocea. În sfârșit am înțeles ce înseamnă popor”.

2. Conducător

„Dacă ne uităm în istorie, toți împărații chinezi, indiferent dacă proveneau din rândurile aristocrației sau dintre oamenii obișnuiți, odată ajunși împărați vorbeau și se comportau ca împărații. Singurul care face excepție este Mao Zedong, care după ce a devenit conducătorul suprem s-a comportat cu totul altfel decât un conducător, surprinzându-i pe ceilalți lideri ai partidului. Era foarte priceput la instigarea maselor, și în timpul Revoluției Culturale apărea adesea în balconul din Tian’anmen să se întâlnească cu studenții și revoluționarii fanatici, să facă în așa fel încât valul Revoluției Culturale să se înalțe tot mai mult.”

3. Lectură

„Preludiul relației lor clandestine a fost spălatul rufelor la fântână. Soția bărbatului lucra în alt oraș și nu avea decât o lună de vacanță pe an, când se putea întoarce acasă. O tânără necăsătorită din vecini îl ajuta adesea pe bărbat să-și spele rufele. La început, ea îi punea chiloții deoparte să și-i spele el, dar după o vreme a început să-i spele și pe aceștia. Apoi a urmat menuetul relației lor clandestine: pe lângă că-i spăla rufele, tânăra a început să împrumute de la el cărți și să discute împreună ce simțea după ce citea cartea, și așa a început să intre la el în dormitor.

Atunci s-a dezlănțuit rapsodia și cei doi au început să aibă relații intime. O dată, de două ori, de trei ori – a treia oară au fost prinși în pat. Spre sfârșitul Revoluției Culturale, vânătoarea adulterilor era foarte populară, aproape că înlocuise fervoarea revoluționară din anii de început. Unii care nu ajungeau la struguri țipau că strugurii sunt acri și își transformaseră dorința de a avea o relație extraconjugală în avântul de a-i prinde pe alții în pat. Când bănuiai că două persoane aveau treabă una cu cealaltă, le țineai pe furiș sub observație și, de-ndată ce se ivea ocazia, dădeai buzna peste ele în casă să le prinzi despuiate.”

4. Scris

„În timpul Revoluției Culturale, oamenilor le plăcea să scrie afișe revoluționare, era mai ceva decât entuziasmul de a scrie bloguri din zilele noastre. Deosebirea era că afișele revoluționare urmau aceeași rețetă: erau practic articole copiate din Cotidianul poporului, amestecate cu expresii revoluționare și sloganuri goale de conținut, în care se băteau câmpii.”

5. Lu Xun

„Am citit mult, după Revoluția Culturală; am citit și literatură bună, și mediocră. Dar în momentul în care, atunci când citesc, simt că mă plictisesc, las imediat cartea din mână ca nu cumva să am vreun motiv să-mi displacă scriitorul respectiv. Doar că, în timpul Revoluției Culturale, n-am avut cum să-l las pe Lu Xun din mână și am fost silit să-l citesc și să-l revizuiesc. Așa a devenit Lu Xun singurul scriitor pe care l-am detestat vreodată. Când un scriitor devine un concept înseamnă că-i faci un rău.”

6. Decalaj

„În ultimii treizeci de ani, în China a avut loc un adevărat miracol economic, creșterea medie anuală fiind de 9%, în 2009, ajungând deja a doua economie a lumii. Venitul național probabil va atinge cifra de 8.000 de miliarde de yuani și autoritățile ne spun cu mândrie că țara noastră ocupă locul doi în lume ca bogăție, imediat după Statele Unite. Dar în spatele acestor statistici care îți iau ochii există date îngrijorătoare: venitul mediu individual ocupă locul 100 în lume. Între acești doi indicatori care ar trebui să fie asemănători sau echilibrați, există un decalaj imens. Datele arată că trăim într-o societate care și-a pierdut echilibrul sau, cum spun oamenii simpli, trăim într-o țară bogată cu oameni săraci.”

7. Revoluție

„Chiar și acum, după atâția ani, când oamenii încă mai vorbesc despre nenorocirile aduse de Marele Salt Înainte, în economia noastră se întrevede același stil de dezvoltare. Se construiesc aeroporturi, porturi, autostrăzi etc., toate cu același zel frenetic tipic Marelui Salt Înainte. Teoretic, toate proiectele mari de infrastructură trebuie mai întâi să primească avizul administrației centrale, dar în realitate multe administrații locale mai întâi încep proiectul și abia după aceea cer avizele de la administrația centrală. Rezultatul este că sunt multe proiecte identice, nerealiste și extravagante, implementate cu entuziasmul campaniilor revoluționare.”

8. Firul ierbii

„Când mă gândesc la cei șaizeci și unu de ani de când există Partidul Comunist Chinez, îmi dau seama că Revoluția Culturală a lui Mao Zedong și politicile de reformă și deschidere ale lui Deng Xiaoping au fost două ocazii uriașe pentru cei de la firul ierbii: prima a însemnat o redistribuire a puterii politice, iar cea de-a doua a dus la redistribuirea puterii economice.”

9. Imitație

„Societatea chineză de astăzi este un amestec straniu de frumos și urât, progres și înapoiere, seriozitate și ridicol. Așa este și fenomenul imitației – reflectă și progresul, și regresul societății. Este ca atunci când cineva se îmbolnăvește și îi apare o inflamație, imitația este inflamația corpului social, semnul că organismul luptă cu boala, dar în același timp dă naștere la iritații, pustule, ulcerații și necroză.”

10. Cacealma

„Și așa cum cu o piatră poți stârni sute de valuri, lauda, instigarea, minciuna, zvonul, înșelăciunea, batjocura, toate aceste elemente care existau deja de mult în societate și-au găsit loc în marea de sensuri a lui cacealma, de unde au început să se ridice ca valurile unei maree.”

În timpul Revoluției Culturale, oamenilor le plăcea să scrie afișe revoluționare, era mai ceva decât entuziasmul de a scrie bloguri din zilele noastre.

---

---