Ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca a fost una foarte apropiată de cele de dinaintea pandemiei – multe proiecţii în paralel, cu zeci sau sute de spectatori fiecare, de dimineaţa şi până noaptea, în săli sau afară, numeroşi invitaţi şi tradiţionala atmosferă de festival.
Un articol de Ionuţ Mareş|13 august 2021
A fost o ediţie a TIFF intensă, din care am selectat cinci amintiri – momente cu care am plecat în minte de la festival.
- Moderarea unui masterclass cu Istvan Szabo.
Celebrul cineast maghiar a fost invitat special al TIFF, unde i s-a prezentat cel mai nou film, „Raport final” (2020), a primit Premiul pentru întreaga carieră şi a susţinut un masterclass. Am avut onoarea de a modera discuţia. De fapt, Istvan Szabo a oferit un excelent curs de cinema, în care a vorbit despre esenţa acestei arte, după care a răspuns unor întrebări primite din partea mea şi a publicului.
- Aş fi vrut să (re)văd toate cele opt filme, în versiune restaurată, incluse în retrospectiva dedicată lui Eric Rohmer. Programul nu mi-a permis să bifez decât trei: „Noaptea mea cu Maud” (1969), „Nopțile cu lună plină” (1984) şi „Raza verde” (1986). Trei proiecţii demne de ţinut minte.
- Moderarea discuţiilor de la TIFF Talks
Plăcerea de a modera discuţiile cu echipele multora dintre filmele româneşti din selecţie, în cadrul TIFF Talks. Provocarea de a mă adapta la fiecare film şi la stilul fiecărui invitat.
- Proiecţiile de la Cinematograful „Florin Piersic” ale filmelor româneşti „Câmp de maci”, de Eugen Jebeleanu, şi „Neidentificat”, de Bogdan George Apetri, dar mai ales proiecţia filmului „Întregalde”, de Radu Muntean, de la Casa de Cultură a Studenţilor. E bucuria de a descoperi, în premieră în România, câteva filme româneşti importante, alături de sute de spectatori
- Plăcerea revederii şi a discuţiilor cu mulţi colegi de breaslă, dar şi cu cineaşti români.
