Cine a realizat bustul reginei Nefertiti acum peste 3.000 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/cine-a-realizat-bustul-reginei-nefertiti-acum-peste-3-000-de-ani/

Identitatea sculptorului care a realizat celebrul bust al reginei Nefertiti, în urmă cu circa 3.400 de ani, a fost confirmată de Alain Zivie, cercetător şi expert în egiptologie la Centrul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice (Centre National de la Recherche Scientifique/CNRS) din Franţa. Descoperit pe 6 decembrie 1912 de o echipă de arheologi germani, celebrul bust […]

Un articol de Andrada Văsii|28 ianuarie 2013

Identitatea sculptorului care a realizat celebrul bust al reginei Nefertiti, în urmă cu circa 3.400 de ani, a fost confirmată de Alain Zivie, cercetător şi expert în egiptologie la Centrul Naţional pentru Cercetări Ştiinţifice (Centre National de la Recherche Scientifique/CNRS) din Franţa.

Descoperit pe 6 decembrie 1912 de o echipă de arheologi germani, celebrul bust al reginei egiptene Nefertiti, în prezent expus la Neues Museum din Berlin, este supranumit „Gioconda Egiptului Antic”, informează lefigaro.fr.

Această sculptură în trei dimensiuni, realizată în calcar stucat şi pictat, aparţine unui gen artistic care nu exista aproape deloc în acea perioadă antică, în urmă cu circa 3.400 de ani. Experţii consideră că bustul reprezintă rodul unui miracol şi al geniului pe care l-a avut creatorul său misterios. Egiptologul german Ludwig Borchardt a descoperit în 1912 atelierul unde lucra acel sculptor antic, în situl arheologic Amarna, capitala construită de faraonul Akhenaton. Potrivit savantului german, care s-a bazat pe un document indirect, autorul bustului a fost sculptorul Tutmes. Această teorie a avut nevoie însă de un secol pentru a fi confirmată.

Pentru a celebra centenarul descoperii bustului, Neues Museum din Berlin găzduieşte începând din 12 decembrie şi până pe 13 aprilie, o expoziţie grandioasă, organizată în jurul bustului lui Nefertiti. Expoziţia este organizată în ciuda disputelor aprinse şi persistente dintre Berlin şi Cairo, care revendică dreptul de proprietate asupra operei. O nouă teză susţinută de expertul francez Alain Zivie are însă toate şansele să surprindă ambele tabere, dar şi pe numeroşii pasionaţi de civilizaţiile faraonice. Alain Zivie, cercetător la CNRS şi directorul misiunii arheologice din Saqqarah, a descoperit şi cercetat mormântul pictorului şi sculptorului Tutmes, al cărui nume apare în documentul din Amarna, şi consideră că acesta este adevăratul creator al bustului reginei Nefertiti.

Cercetătorii francezi au descoperit mormântul subteran al artistului antic pe 24 noiembrie 1996. Acesta este învecinat cu un alt mormânt, care a monopolizat iniţial atenţia arheologilor, întrucât s-a dovedit a fi locul în care a fost înmormântată fiica cea mare a faraonului Akhenaton cu Nefertiti, sora vitregă a lui Tutankhamon, pe care l-a precedat pe tron, fie ca regentă, fie ca regină consoartă. După ce au analizat mormântul acesteia, cercetătorii francezi au cercetat în amănunt şi mormântul artistului Tutmes. „Deşi se află într-o stare proastă de conservare, din cauza numeroaselor infiltrări de apă, mormântul arată că acest personaj era un artist foarte apreciat”, a declarat Alain Zivie.

„A trăit la curtea regală, aşa cum indică apropierea mormântului său de cel al prinţesei Meritaton. Era bogat, fapt dovedit de desenele cu coliere şi brăţări din aur pe care le avea. Se afla la conducerea unui puternic atelier familial, după cum se constată în desenele care îl reprezintă alături de copiii lui. Cu toţii munceau la decorarea mormintelor importante din Valea Regilor”, a adăugat expertul francez.

Fapt excepţional, Tutmes a pictat şi gravat el însuşi o mare parte din mormântul său. Fapt şi mai uimitor, s-a pictat pe sine. Portretul său, realizat în picioare, în care Tutmes apare ţinând în mână o paletă cu peste 20 de culori, poate fi considerat drept cel mai vechi autoportret din istorie. În ultimul set de fresce şi gravuri murale, el a pictat şi un sarcofag dublu, acesta putând fi considerat un semn al dragostei pentru soţia sa. Desenul, în care sunt reprezentate două capete, este pictat din faţă, nu din profil.

Alain Zivie consideră că aceasta este o primă tentativă de reprezentare în trei dimensiuni. „Tutmes a reuşit acest lucru mai târziu, prin bustul lui Nefertiti”, a spus cercetătorul francez. Hieroglifele care descriu titlul pe care îl deţinea Tutmes vorbesc despre acesta ca fiind „directorul scribilor de contururi”, deşi aceştia erau înainte de toate pictori. Cei mai talentaţi dintre ei puteau să devină gravori, modelatori sau chiar sculptori, aşa cum a făcut-o mult mai târziu Michelangelo. „Tutmes din Saqqarah era un artist «care făcea să trăiască» sau «să retrăiască» monumentele şi este persoana menţionată în documentul din Amarna. Acest maestru-pictor avea rolul de a picta camerele, după ce acestea erau construite, eventual modelate chiar de el. Prin acest act final, el dădea viaţă operei sale”, a precizat Alain Zivie.

Câţiva experţi au avut obiecţii faţă de această teorie, considerând că Saqqarah, principalul cimitir din Memphis, aflat la o distanţă de 35 de kilometri de Cairo, se găseşte destul de departe de atelierul din Amarna. Distanţa dintre cele două situri arheologice este de 350 de kilometri. „Cum ai putea să crezi însă că artiştii care aveau o astfel de notorietate nu călătoreau?”, se întreabă cercetătorul francez. „Tutmes a însoţit familia regală în noua reşedinţă regală din Amarna şi chiar dincolo de ea, întrucât mormântul prinţesei Meritaton se află chiar lângă mormântul său”.

Cel puţin un element material confirmă legătura dintre mormântul artistului egiptean şi bustul reginei Nefertiti: analizele preliminare ale materialelor folosite de Tutmes în mormântul său au fost realizate de Philippe Walter, chimist la CNRS. Ele au evidenţiat o asemănare foarte mare cu tehnicile utilizate în timpul procedurii de pictare a bustului reginei Nefertiti.

 

Sursa: Mediafax

18
/05
/23

Sâmbătă, 20 mai, de la ora 17.30, Editura Humanitas și Citit În, laborator artistic interdisciplinar de studiu al conceptului imersiv, transformă Librăria Humanitas de la Cișmigiu într-un spațiu în care romanul „Eu te-am făcut, eu te omor" de Iv cel Naiv își va desfășura firul narativ și experiența distopică. Ne vom afla, pentru o oră și jumătate, la un pas de realitate, în Arret, în mijlocul unui război între generații.

18
/05
/23

În perioada 24-28 mai, Editura Litera este prezentă la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2023, desfășurat, ca în fiecare an, la Romexpo, în pavilionul B2. Cititorii sunt așteptați cu noutăți editoriale care au marcat întreaga lume, reduceri și promoții care susțin gustul pentru lectura de calitate.

18
/05
/23

Luni, 22 mai, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas Cișmigiu are loc lansarea celui mai recent volum de poezii al Norei Iuga „Fetița strigă-n pahar”, în prezența poetei, alături de Svetlana Cârstean, coordonatoarea colecției Vorpal și poetă.

17
/05
/23

Mircea Cărtărescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Sașa Zare, Andrei Cornea, Paul Cernat se numără printre laureaţii celei de-a XVII-a ediţii a Galei Premiilor revistei Observator cultural, decernate marți seară, la Teatrul Odeon. Marele premiu, Opera Omnia, i-a fost acordat profesorului și teoreticianului Sorin Alexandrescu. Gazdele serii au fost Carmen Mușat și Matei Martin.

17
/05
/23

La Sala Majestic, pe 23 mai (ora 19.30) și 28 mai (ora 19.00), în cea mai recentă premieră a Teatrului Odeon, spectacolul „Neliniște" de Ivan Vîrîpaev, regia Bobi Pricop, actrița Dorina Lazăr o întruchipează pe scriitoarea Ula Richter, alături de Nicoleta Lefter, Niko Becker, Alexandru Papadopol, Mihai Smarandache, Gabriel Pintilei.

17
/05
/23

Jurnalista de televiziune, publicista și romanciera Marilena Rotaru a împlinit 75 de ani de viață și 55 de ani de carieră. Cu această ocazie, renumita realizatoare de programe culturale la TVR a acordat recent un interviu inedit, publicat în mai 2023, în revista de literatură „Cuvânt românesc” din Madrid, Spania, realizat de scriitoarea și jurnalista Rhea Cristina.