cineGHICITOARE
https://www.ziarulmetropolis.ro/cineghicitoare/

Aici, în filmul „Veronica” (1972, regia Elisabeta Bostan), avea doar 4 ani şi debuta pe marile ecrane alături de câţiva monştri sacri ai cinematografiei. Astăzi împlineşte 50 de ani şi este considerată una dintre cele mai frumoase actriţe românce din toate timpurile.

Un articol de Petre Ivan|2 aprilie 2018

Născută în 2 aprilie 1968, la Bucureşti,  este fiica unui sculptor-machetist în departamental de scenografie al studioului. Astfel, aceasta a copilărit efectiv pe platouri, printre actori, maşinişti şi aparate, iar frumuseţea ei orbitoare (la propriu: un blond auriu şi doi ochi de-un albastru celest) a adus-o în faţa camerelor de filmat încă de la cele mai fragede vârste.

La numai patru ani, a apărut printre copiii din dipticul „Veronica” (1972) şi „Veronica se întoarce” (1975, Elisabeta Bostan), apoi în „Gustul şi culoarea fericirii” (1978, Felicia Cernăianu), „Mama” (1979, Elisabeta Bostan) şi „Secretul lui Nemesis” (1985, Geo Saizescu).

În acest din urmă film a văzut-o tovarăşul Mihai Dulea (care avea o slăbiciune pentru actriţele blonde cu ochi albaştri) şi, fiind autoritatea supremă în materie de distribuţii (şi filme în general), a impus-o pentru rolul titular, Simina, din „Pădureanca” (1986, Nicolae Mărgineanu, după Ioan Slavici).

Foto: Veronica (1972, regia Elisabeta Bostan)

Citiţi şi:
14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig: Focus Delphine Seyrig și Focus Centrul Simone de Beauvoir.