Citindu-i pe András Forgách, Deepa Anappara și Javier Marías
https://www.ziarulmetropolis.ro/citindu-i-pe-andras-forgach-deepa-anappara-si-javier-marias/

Cărţile asupra cărora ne oprim de această dată – „Dosarele mamei mele”, „Patrula djinnilor” şi „Aşa începe răul” – îşi poartă cititorul din Budapesta lui Kádár, în Madridul lui Franco şi de acolo în tumultuoasa lume a mahalalelor de la periferia unei metropole indiene.

Un articol de Alina Vîlcan|19 aprilie 2021

„Dosarele mamei mele” de András Forgách

În Dosarele mamei mele, roman recent apărut și în limba română la Editura Pandora M, în colecția Anansi, scriitorul maghiar András Forgách investighează cu rigurozitate și, în același timp, cu infinită dragoste, o istorie de familie deloc simplă, pornind de la desecretizarea dosarelor regimului Kádár, regim în care avea să descopere cu surprindere că mama sa a jucat un rol de informatoare. Dacă în cazul tatălui său, evreu născut la Satu Mare și stabilit la Budapesta după un periplu în Israel, unde își cunoscuse soția, colaborarea cu regimul comunist nu apare ca o surpriză, cu totul altfel stau lucrurile în privința mamei, văzută aici din perspectiva unui fiu care încearcă, în orice condiții, să o înțeleagă și să nu o trădeze.

Născută la Ierusalim, Bruria ne apare ca o femeie excepțională, care a studiat astistența medicală în Liban, și-a urmat apoi soțul la Budapesta, fugind din calea sionismului și alegând, așa cum mulți tineri evrei au ales la vremea aceea, baricada comunistă. Atunci când soțul său, jurnalist și spion maghiar la Londra într-o vreme, se îmbolnăvește și nu-și mai poate exercita atribuțiile de informator al regimului comunist din Ungaria, cu care colabora sub numele secret de domnul Pápai, ea este cea care duce mai departe acest rol devenind doamna Pápai. I se cere mai ales să ofere informații despre Israel, acolo unde continuă să trăiască o parte a familiei sale, iar acceptarea sa pare a fi motivată și de faptul că astfel își poate vizita părinții, mai ales pe bătrânul său tată.

Tranformând note ale unor rapoarte de informații în pagini memorabile de roman, Forgách realizează un portret complex în care se împletesc calitățile admirabile și defectele crâncene ale unei mame care, chiar și așa, continuă să rămână învăluită în mister. Dacă în cazul tatălui predomină privirea exigentă, care îi consemnează eșecurile, ce-i drept, cu o anumită compasiune filială, în portretul mamei detaliile construiesc un puzzle complicat, în care se împletesc, prin intermediul unei narațiuni extrem de atrăgătoare, dramele și traumele care au guvernat o întreagă epocă. Dosarele mamei mele este o autoficțiune curajoasă despre anii de comunism la Budapesta.

„Patrula djinnilor” de Deepa Anappara

Patrula djinnilor este romanul de debut al autoarei indiene stabilite în Marea Britanie Deepa Anappara, pe care îl regăsim în aceeași colecție Anansi, de la Editura Pandora M. Încă înainte de a fi publicat, i-a adus autoarei mai multe premii, devenind una dintre cele mai așteptate cărți de ficțiune ale anului trecut.

Pornind de la una dintre cele mai problematice realități indiene, aceea a traficului de ființe umane, cu precădere copii („Se spune că în jur de o sută optzeci de copii dispar în India în fiecare zi”, aflăm din postfața cărții), realitate ce îi este cât se poate de cunoscută autoarei care între 1997 și 2008 a lucrat ca jurnalist pe zona de educație în țara sa natală, romanul de față ne invită într-o așezare de la periferia unui mare oraș indian, pentru a descoperi cum trăiesc aici oamenii. Regăsim astfel hinduși și musulmani conviețuind în deplină armonie unii cu alții, într-o sărăcie lucie, părinți și copii înghesuiți în case de numai o cameră, care riscă să fie oricând demolate de autorități, lângă o groapă de gunoi care îi desparte de clădirile înalte, luxoase, pentru ai căror locatari privilegiați mulți dintre ei lucrează.

Aerul a fost înlocuit aici de un smog dens, prin care abia se poate respira, și singura atracție a acestei așezări sărăcăcioase, numite basti, pare bazarul – un spațiu deopotrivă magic și de-un realism brutal, populat de vânzători de ceai și mâncare, cerșetori, reparatori și câini vagabonzi, căci este o întreagă poezie a mahalalei în romanul lui Anappara.

Iar dincolo de mirajul formal al romanului, este suspansul, care te face să parcurgi cartea aproape fără să o lași din mână, suspans care se întețește cu fiecare dispariție a unui nou copil din mahala. Povestea este spusă din perspectiva unui băiețel pasionat de serialele polițiste, care organizează, alături de alți doi prieteni, o echipă de căutare, străbătând astfel neîncetat cartierul pentru a aduna indicii, ba chiar aventurându-se în marele oraș, în căutarea celor dispăruți. Prin intermediul lor, descoperim o lume tristă și exotică, surprinsă cu candoare, cu o doză de umor, cu o sensibilitate acută. Patrula djinnilor este un roman de-o forță cu adevărat irezistibilă!

„Așa începe răul” de Javier Marías

Cu Așa începe răul, roman disponibil acum și în limba română, la Editura Litera, apreciatul scriitor spaniol Javier Marías revizitează Madridul anilor ’80. Într-o poveste despre adevăr și multiplele maniere în care acesta este pervertit de istorie, ni se arată astfel societatea spaniolă de după dispariția lui Franco.

În centrul romanului îl regăsim pe regizorul de film Eduardo Muriel și pe asistentul acestuia, personaje care filtrează realitățile timpului ce se adaugă peste istorii personale pline de strălucire și de contradicții.

Secretele indivizilor se succeed cu repeziciune asemenea crimelor din regimul lui Franco, dar dacă în privința acestora din urmă toți au ales să păstreze tăcerea, în privința primelor se declanșează o adevărată luptă, o luptă a orgoliilor și a intereselor diverse.

Așa începe răul este un roman din care nu lipsesc nici conflictul politic, nici meditațiile asupra marilor concepte, precum adevărul, nici suspansul erotic, dovedindu-se o lectură inspirată pentru o largă paletă a publicului.

Pornind de la una dintre cele mai problematice realități indiene, aceea a traficului de ființe umane, cu precădere copii („Se spune că în jur de o sută optzeci de copii dispar în India în fiecare zi”, aflăm din postfața cărții), realitate ce îi este cât se poate de cunoscută autoarei care între 1997 și 2008 a lucrat ca jurnalist pe zona de educație în țara sa natală, Patrula djinnilor ne invită într-o așezare de la periferia unui mare oraș indian, pentru a descoperi cum trăiesc aici oamenii.

 

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

22
/01
/20

Albumul „Gigi Căciuleanu – OmulDans“ va fi lansat, miercuri, pe 22 ianuarie 2020, de la ora 19.00, la Maison Maurice Béjart, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu, alături de numeroase personalități culturale și diplomatice, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA, coordonat de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia.

22
/01
/20

Volumul „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat joi, 23 ianuarie 2020, ora 18.00, în Sala mare a Institutului Cultural Român.

21
/01
/20

„Gradul de încredere în pseudoştiinţă este direct proporţional cu gradul de neîncredere în ştiinţă”. E una dintre afirmațiile din noua carte a lui Alex Doppelgänger, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas, „Pământul este plat!”.

16
/01
/20

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineștilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actrițe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii și o bogată colecție de fotografii.

15
/01
/20

O revizitare a biografiei eminesciene prin intermediul fragmentelor de amintiri lăsate de 7 dintre aceia care l-au cunoscut îndeaproape pe poet, precum Ioan Slavici sau I. L. Caragiale.

14
/01
/20

Născut pe 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, Albert Einstein murea pe 18 aprilie 1955, în New Jersey. Deținător al Premiului Nobel în fizică (1921), savantul a dus o viață care continuă să capteze interesul.