Concert în amintirea prieteniei dintre Brâncuși și Joyce
https://www.ziarulmetropolis.ro/concert-in-amintirea-prieteniei-dintre-brancusi-si-joyce/

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuşi şi James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la Bucureşti chiar de ziua lui Constantin Brâncuşi, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

Un articol de Liliana Matei|18 februarie 2022

Constantin Brâncuși, sculptorul român considerat unul din primii mari creatori ai artei moderne, a fost prieten cu multe personalități remarcabile. James Joyce, considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX, l-a vizitat pe în atelierul său din Paris, iar artistul român i-a desenat „portretul-spirală”, o lucrare stilizată și abstractă, considerată un adevărat simbol al lui Joyce.

„Invit publicul din România să ne fie alături pentru o seară specială, în care să ne bucurăm împreună de muzică bună. Sunt extrem de fericită că am avut ocazia să pun în scenă un concert care celebrează două personalități atât de mari, care sunt o inspirație continuă pentru orice artist, indiferent de domeniul în care activează”, a declarat Ana Silvestru.

„Concertul prieteniei dintre James Joyce și Constantin Brâncuși” are loc în contextul în care anul acesta se împlinește un secol de la publicarea celebrului roman „Ulise” și 140 de ani de la nașterea lui James Joyce (2 februarie 1882), iar Ana Silvestru și invitații săi doresc să aducă un omagiu muzicalității remarcabile a lui Constantin Brâncuși, precum și unor teme importante din creația celor doi mari artiști: exilul, patria lăsată în urmă, dar care le-a rămas aproape, în suflet, tragedia războiului, fluiditatea și evoluția infinită a operei de artă.

Alături de Ana Silvestru, pe scena de la Sala Radio vor fi artiștii Paul Handschke – violoncelist al Orchestrei Tonhalle Zürich, violonistul Cosmin Bănică – concertmaistru al Orchestrei Tonhalle din Zürich, violonistul Rafael Butaru – concertmaistru al Filarmonicii „George Enescu” din București și clarinetistul Emil Vișenescu – solo clarinetist al Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”.

Concertul va începe cu Sonata a III-a „în caracter popular românesc” pentru vioară și pian a lui George Enescu – o emblemă a culturii române, în care, la fel ca în „Coloana Recunoștintei fără sfârșit“, arta țărănească este ridicată la sublim.

Va urma Trio Contraste de Béla Bartók, o lucrare cu care Brâncuși, rafinat meloman, era familiarizat. Prin alăturarea Sonatei a III-a de George Enescu cu Trio Contraste publicul va putea admira două abordări diferite ale aceleiași culturi de către doi dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX.

Apoi va fi interpretată Sonata pentru violoncel și pian de Claude Debussy, una dintre capodoperele compuse în timpul Marelui Război, perioadă pe care James Joyce a petrecut-o la Zürich, unde a frecventat Cabaretul Voltaire și unde i-a cunoscut pe Tristan Tzara și Marcel Iancu.

Seara se va încheia cu Trio pentru pian, vioară și violoncel pe teme populare irlandeze de Frank Martin, una dintre cele mai iubite lucrări inspirate de folclorul irlandez.

„Concertul prieteniei dintre James Joyce și Constantin Brâncuși” este organizat de Asociația „Ana Silvestru Classics din Zürich”, co-produs de Radio România Muzical și se va desfășura în conformitate cu toate prevederile în vigoare referitoare la organizarea spectacolelor.

Biletele pot fi achiziționate de pe www.iabilet.ro.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).